Introducere

Orice fenomen social apгrut spontan sau generat de alюi factori necesitг studierea lui de diferite єtiinюe apгrute sau existente la moment оn societatea noastrг. Adoptвnd principiul cг nimic nu se pierde totul se transformг, din domeniul єtiinюelor fizice, teoriei generale a dreptului, la rвndu-i, оi revine sarcina elucidгrii evoluюiei relaюiilor єi a realitгюii sociale. Pentru aceasta ea utilizeazг un єir de metode specifice numai ei ca єtiinюг juridicг. Dar pentru definirea completг este nevoie nu numai de metodele tradiюionale adoptate, ci єi de cele оntrebuinюate de alte discipline de graniюг ce au оntr-o oarecare mгsurг trгsгturi comune (istoria, politologia, psihologia, medicina, cibernetica etc.).
Оn lucrarea de faюг ne-am propus sг arгtгm principalele metode curente folosite оn teoria generalг a dreptului, specificul єi modelul de acюiune a fiecгreia. Teoria generalг fiind o єtiinюг juridicг are ca obiectiv definirea єi studierea principalelor valori sociale promovate, precum єi particularitгюile subtile ce constituie un impediment оn оnюelegerea єi acceptarea lor de cгtre societate. Avвnd un spectru variat de abordare ea lasг loc deschis pentru єtiinюele moderne єi viitoare pentru completarea carenюelor observate оn societate єi оn lume оn general. Bazвndu-ne pe zicala cг nu existг viitor fгrг trecut, metodele utilizate actualmente, deєi dupг unii vor fi considerate оnvechite, vor constitui un imbold pentru adoptarea unor metode noi de оnaltг operabilitate єi eficacitate.


Obiectul de studiu

Obiectul єtiinюei juridice оl constituie studierea dreptului, a fenomenului juridic оn toatг complexitatea sa: dreptul ca ansamblu de norme, drepturile subiective, relaюiile juridice єi ordinea de drept din societate, conєtiinюг juridicг, corelaюia drept stat.
Dacг faюг de єtiinюele naturii, єtiinюa dreptului se deosebeєte prin faptul cг are ca obiect nu natura єi, deci, descoperirea legilor ei de existenюг єi manifestare, ci un aspect al vieюii sociale єi anume – dreptul, apoi оn cadrul єtiinюelor sociale єtiinюa juridicг se distinge (alгturi de eticг) ca fiind o єtiinюг normativг, deoarece fragmentul din realizarea socialг pe care-l studiazг este reprezentat de normele juridice.
Ansamblul normelor juridice se constituie оntr-un sistem al єtiinюelor juridice, оn cadrul cгruia se pot distinge, оn funcюie de sfera єi modul de abordare a studiului dreptului, trei grupe єi anume:
Єtiinюe juridice teoretice globale;
Єtiinюe juridice de ramurг;
Єtiinюe juridice istorice.1

Оn cadrul primei grupe se оnscrie Teoria generalг a dreptului єi statului avвnd ca obiect abordarea teoreticг, generalг a dreptului єi statului єi funcюiile єi formele sale de manifestare.
Teoria generalг a dreptului єi statului, ca ramurг distinctг a єtiinюelor juridice, apare єi se constituie, оn secolul XX-lea, оn prima sa jumгtate єi mai pronunюat, dupг cel de-al doilea rгzboi mondial. Aceasta nu оnseamnг nicidecum cг abordarea teoreticг, generalг a studiului ar fi fost neglijatг pвnг la epoca contemporanг.
Dimpotrivг, aєa cum am menюionat preocupгri оn acest sens au existat din cele mai vechi timpuri. Ele au avut оnsг єi au continuat sг aibг de-a lungul secolelor un caracter, preponderent filosofic, ajungвndu-se оn secolul al XX-lea la constituirea filosofiei dreptului ca ramurг distinctг a filozofiei єi ca disciplinг de оnvгюгmвnt destinatг studiului teoretico-filozofic al dreptului. Оn unele югri o disciplinг cu acelaєi subiect apare sub denumirea de Enciclopedie a dreptului.2
Pornind de la legгtura indisolubilг оntre drept єi stat, ceea ce face ca oamenii de єtiinюг, specialiєti оn teoria dreptului, sг se ocupe, de asemenea, de teoria statului, au apгrut lucrгri teoretice cu caracter monografic sau cursuri universitare dedicate studierii comune a statului єi dreptului, constituindu-se єi o disciplinг distinctг de teoria generalг a statului єi dreptului.3
Оn principiu, єtiinюa juridicг ar fi incompletг, iar juristul unilateral fгrг studierea statului, оn aєa mгsurг cele douг fenomene – statul єi dreptul, sunt legate unul de altul. De aceea unele concepte, noюiuni, categorii legate de stat se analizeazг оn cadrul disciplinei Teoria generalг a dreptului єi statului. Оn orice caz, teoria generalг a dreptului єi statului nu poate evita abordarea unor teme privind statul, legгtura sa cu dreptul, fiindcг numai astfel va putea da o imagine armonios оnchegatг єi bine conturatг asupra dreptului.
Revenind la cercetarea єi definiюia obiectului teoriei generale a dreptului єi statului este de reюinut cг ea studiazг dreptul єi statul оn ansamblu оn generalitatea єi integritatea sa, ordinea juridicг оn оntregime. Ea formuleazг definiюia dreptului єi statului, celelalte concepte, categorii caracteristice dreptului, fiind valabile pentru toate єtiinюele juridice, cum sunt, bunгoarг, categoriile de normг juridicг izvor de drept, sistem de drept, ordine de drept, rгspundere juridicг, drept subiectiv є.a. De asemenea, ea formuleazг o serie de principii generale, valabile pentru toate єtiinюele juridice. De exemplu, principiile legalitгюii, supremaюiei legii, prezumюiei de cunoaєtere a legii (nimeni nu se poate scuza de necunoaєterea legii) є.a. Teoria generalг a dreptului єi statului studiazг, de asemenea, metodologia de cercetare, folositг de єtiinюa dreptului.4
O atenюie deosebitг acordг aceastг disciplinг studierii corelaюiei dintre drept єi putere, drept єi stat.
Teoria generalг a statului єi dreptului este, evident, o єtiinюг, оntrucвt ea opereazг cu concepte, teorii, principii, legitгюi, dar din alt punct de vedere, sub alt aspect poate fi privitг єi ca o artг, оn mгsura оn care ea solicitг din partea juristului pe lвngг cunoєtinюe, talent, mгestrie єi capacitatea de a sesiza, cerceta fenomenul juridic, a-i оnюelege legitгюile.
Teoria generalг a dreptului nu rгmвne la nivelul abstracюional, ea are, de asemenea, o importanюг practicг, servind nemijlocit procesului de elaborare єi aplicare a dreptului. Оn acest scop, este studiatг tehnica juridicг privind elaborarea єi realizarea actelor juridice.
Ca disciplinг de оnvгюгmвnt teoria generalг a dreptului єi statului are єi un caracter de introducere оn studiul materiilor juridice. Ea poate fi оnsг єi o disciplinг conclusivг, de sintezг, dar pentru aceasta ar trebui studiatг оn ultimii ani sau chiar оn ultimul an de studii, dupг оnsuєirea majoritгюii materiilor.
Оn ce priveєte єtiinюele juridice de ramurг, acestea s-au constituit pe mгsura dezvoltгrii єi extinderii reglementгrilor juridice оn cele mai diverse domenii ale vieюii sociale єi constituirii ramurilor (єi subramurilor) de drept. Оn principiu, ramura de drept formeazг obiectul unei єtiinюe juridice de ramurг. Astfel dreptului constituюional оi corespunde єtiinюa dreptului constituюional, dreptului civil - єtiinюa dreptului civil, dreptului penal – єtiinюa dreptului penal є.a.m.d. studiul dreptului internaюional constituie obiectul єtiinюei dreptului interrnaюional.
Este important de reюinut cг оn denumirea curentг nu se foloseєte terminologia completг (єtiinюa dreptului constituюional) ci aceea a ramurii (drept constituюional, drept civil, drept internaюional, etc.) єi pentru a desemna disciplina єtiinюificг respectivг.
Pe mгsurг ce reglementгrile juridice abordeazг domenii єi aspecte noi de reglementare, fenomen ce se manifestг tot mai evident оn epoca actualг ca urmare a transformгrilor sociale, єtiinюifice єi tehnologice, interne єi internaюionale, apar єi noi discipline єtiinюifice sau tendinюe de a crea noi ramuri ale єtiinюelor juridice. Оn acest sens se vorbeєte, bunгoarг, de dreptul mediului оnconjurгtor, dreptului afacerilor, sau dreptul comunitar pentru relaюiile Comunitгюii Economice Europene.5
Studiul istoric al dreptului єi statului constituie obiectul diferitelor ramuri ce formeazг disciplinele sau єtiinюele juridice istorice. Dupг modul оn care este abordatг cercetarea istoricг a dreptului, оn general, оn lume, оntr-o anumitг юarг sau numai оn cadrul unei anumite instituюii se pot distinge, Istoria generalг a dreptului, istoria dreptului оntr-o anumitг юarг, de pildг, Istoria dreptului Republicii Moldova sau istoria unei ramuri sau instituюii, cum ar fi istoria dreptului penal sau istoria dreptului de proprietate, etc. Aici trebuie sг distingem єi disciplina istoria doctrinelor (sau gвndirii) juridice care are ca obiect, aєa cum reiese din denumire, analiza evoluюiei istorice a diferitelor curente, teorii sau єcoli juridice.
La studiul fenomenului juridic оєi aduc, de asemenea, contribuюia unele єtiinюe de graniюг, interdisciplinare ce pot fi considerate ca auxiliare єtiinюelor juridice, cum sunt: criminologia, criminalistica, medicina legalг, psihiatria juridicг, statistica juridicг, informatica sau cibernetica juridicг. Folosind mijloacele proprii altor єtiinюe – medicina, psihologia, cibernetica є.a. – acestea au un rol important оn activitatea juridicг la diferitele ei ipostaze.


METODELE CERCETГRII ЄTIINЮIFICE A FENOMENULUI JURIDIC

Consideraюii generale

Metodologia juridicг poate sг aparг ca o єtiinюг despre єtiinюa dreptului care dezvгluie aspecte din cele mai importante єi pasionante cum ar fi: modul cum lucreazг omul de єtiinюг, dar єi artizanul dreptului, regulile єtiinюei dreptului, caracterul sгu. Оntr-o exprimare plasticг, Mircea Manolescu considera cг metodologia juridicг ar fi sistemul care organizeazг legгturile dintre apele adвnci – uneori liniєtite, alteori tumultuoase - din diferite regnuri juridice, aflate la atвt de deosebite niveluri єi cu mare accidente de teren оntre ele. Spre deosebire de alte concepюii care considerг cг metodologia juridicг este, de fapt, filozofia unei metodologii juridice autonome, оn sensul independenюei de orice concepюie filozoficг (“fгrг a se subordona unei anumite icoane de lume єi viaюг”).
Ca єi оn orice domeniu, cercetarea єtiinюificг juridicг se bazeazг pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de metode єi procedee cu ajutorul cгrora are loc studierea dreptului оn toatг complexitatea sa. Metodele de cercetare оn domeniul єtiinюelor sociale s-au dezvoltat єi perfecюionat єi ele оn contextul general al impulsului dat cunoaєterii єtiinюifice de noua revoluюie єtiinюificг contemporanг, evidenюiat mai ales prin folosirea noilor cuceriri ale informaticii єi tehnicii de calcul.
Dacг natura opereazг spontan, gвndirea, оn mod special cea єtiinюificг, acюioneazг pe bazг metodicг. Metoda deci apare ca un mijloc eficace al gвndirii. Modul оn care cugetarea omeneascг se desfгєoarг reproduce pe cel al realitгюii.
Din momentul оn care s-a stabilit, cг drumul cгtre adevгr este mai preюios decвt оnsгєi stгpвnirea lui, problema cгilor pe care cugetarea le urmeazг єi a mijloacelor pe care le foloseєte a devenit aproape chinuitoare.
Problema metodelor de cercetare оn domeniul єtiinюelor sociale este deosebit de complexг оn condiюiile dezvoltгrii contemporane, a оntrepгtrunderii diferitor єtiinюe, inclusiv a apariюiei a aєa-numitor discipline de graniюг sau de intersecюie. De aceea, pe lвngг metodele specifice fiecгrei ramuri de єtiinюe sociale sau ale naturii – se recurge azi la generalizarea єi extinderea unor metode, altгdatг proprii altor єtiinюe. Оn aceastг ordine de idei, menюionгm extinderea cercetгrilor interdisciplinare cu folosirea evident єi a unor metode complexe. Єtiinюele juridice nu au fost nici ele scutite de aceastг orientare, deєi din pгcate, оn acest domeniu s-a fгcut destul de puюin pentru cercetarea teoreticг a noilor metodologii єi, ca o consecinюг fireascг a acestei stгri de lucruri, nici utilizarea practicг a noilor metode nu a оnregistrat progresele necesare.
        Оn condiюiile revoluюiei actuale єtiinюifice єi tehnologice se produc profunde transformгri – de structurг, de viziune – ce determinг ca cercetarea єtiinюificг sг treacг printr-o mutaюie fecundг. Aceastг mutaюie aduce оn prim plan un spaюiu privilegiat – acela al оntвlnirii єtiinюelor, al dezvoltгrii unor cercetгri la confluenюa, la limita єtiinюelor.
        Оn plan metodologic asistгm la importante “оmprumuturi”, la o adevгratг contaminare metodologicг. Fenomenul este resimюit єi оn domeniul cercetгrii dreptului, оn care se оmbinг metodele tradiюionale cu cele moderne.
        Vorbind de metodele de cercetare ale Teoriei generale a dreptului avem оn vedere de fapt metodele de cercetare ale єtiinюei juridice, оn general, єi abordarea lor teoreticг, sarcina ce revine Teoriei generale a dreptului.
        Acum sг facem unele precizгri terminologice privind noюiunea de metodг, metodologie є.a.m.d.
        Cuvвntul metodг vine de la grecescul “methodos”- cale, drum, dar єi: mod de expunere. Preocuparea pentru perfecюionarea metodei a dus la apariюia єtiinюei despre metodг – metodologia. Metodologia reprezintг sistemul celor mai generale principii de investigaюie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective.
        Metoda – priveєte fie un anumit principiu metodologic (metodг particularг), fie un procedeu tehnic oarecare (metodг individualг).
        O metodг оn sensul adevгrat al cuvвntului, trebuie sг fie determinatг de оnsгєi obiectul cercetгrii єtiinюifice, trebuie sг corespundг legilor acestuia. Оntre diversele trepte metodologice – generala, particulara, individuala – se stabilesc raporturi complexe, оn cadrul cгrora se pot distinge aspecte caracteristice legгturi dintre general єi particular, dintre parte єi оntreg, dintre proces єi moment, etc.
        O bunг cunoaєtere, explicare єi interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) reclamг o metodologie corespunzгtoare оn baza cгreia sг se realizeze o оnюelegere єtiinюificг a mecanismului acюiunii sociale a dreptului, a funcюiilor lui, a esenюei conюinutului єi formei sale, a legгturilor sale multiple cu societatea.
        Aєa deci, arгtгm cг prin metode оnюelegem un ansamblu de operaюii intelectuale (ce pot consta din principii, norme) care sunt folosite pentru atingerea unuia sau mai multor obiective privind cunoaєterea unui fenomen. Оn acest scop, pot fi folosite єi anumite procedee tehnice, care sunt unelte auxiliare ale metodelor єi nu trebuie confundate cu acestea.
        Studiul metodelor de cercetare оn domeniul єtiinюelor juridice, a valorii lor euristice pentru descoperirea unor cunoєtinюe noi, revine teoriei generale a dreptului. Aceasta nu eliminг оnsг posibilitatea ca єi celelalte ramuri ale єtiinюei dreptului sг-єi aducг contribuюia la perfecюionarea metodologiei juridice оn domeniul lor de investigaюii.


Noюiunea metodologiei juridice

Єtiinюa dreptului оєi afirmг statutul epistemologic printr-o preocupare constantг єi veche pentru perfecюionarea mijloacelor gвndirii obiectului sгu.
Оn ultimul timp, aceastг preocupare este concentratг оn cadrul teoriei єi sociologiei juridice.
Preocupгri de definire a metodologiei juridice єi de analizг a metodelor cercetгrii єtiinюifice a dreptului sunt prezente оn literatura juridicг. Aєa cum s-a reюinut оntr-un єir de lucrгri, metodologia juridicг, poate sг aparг ca o єtiinюг despre єtiinюa dreptului, care dezvгluie aspecte din cele mai importante єi pasionante, cum ar fi: modul cum lucreazг omul de єtiinюг, regulile єtiinюei dreptului, caracterul sгu.
Оn ce ne priveєte definim metodologia juridicг ca sistem al acelor factori de relativг invarianюг оntr-un numгr suficient de mare de metode, factori ce au ca obiect raporturile, legгturile, relaюiile ce se stabilesc оntre diferite metode оn procesul cunoaєterii fenomenului juridic.
Factorii de relativг invarianюг оntr-un numгr suficient de mare de metode sunt оn acest caz principiile, normele sau criteriile metodologice, ele formeazг conюinutul metodologiei juridice.
Raporturile, legгturile, relaюiile ce se stabilesc оntre diferitele metode, fie оnainte, fie оn timpul, fie dupг оncheierea actului de cercetare єtiinюificг alcгtuiesc obiectul metodologiei juridice. Acest obiect nu-l formeazг deci metodele оn sine, ci raporturile multiple dintre acestea.
Оntrucвt metodele diferг ca grad de abstractizare, ca arie de aplicare, ca grad al preciziei pe care o pot oferi cercetгrii єtiinюifice, se justificг dezvoltarea unei metodologii juridice, ca un ansamblu de norme de selectare, de cooperare єi apreciere a avantajelor єi, eventual, dezavantajului aplicгrii diverselor metode.
Este de remarcat єi faptul cг analiza sistemului metodelor de cercetare a fenomenului juridic nu se vrea оn nici un fel un “clasament valoric”, оn sensul cг nu poate fi absolutizatг valoarea uneia оn raport cu alta. Totodatг trebuie combгtut extremismul metodologic. Se impune o strвnsг colaborare, o combinare a metodelor de cercetare оntrucвt fiecare are vocaюia de a sesiza universalul.


Metodele cercetгrii єtiinюifice juridice

A. Metoda logicг

Cunoaєterea pe cale deductivг pleacг єi оn drept de la premisa cг nu se poate dovedi deductiv nimic decвt pornind de la principii anterioare. Existг pentru deducюie un ananke stenai – inducюia, єi prin urmare, experienюa.
        Conceptele matematice – scrie Wundt – rezultг din raportul abstract ale formelor intuiюiei єi reduc оntotdeauna la elementele de cea mai simplг formг intuitivг. Jurisprudenюa scoate scoate conceptele ei din relaюiile cele mai complicate ale comerюului uman єi ale comportamentului arbitrar. Astfel matematic este dupг natura problemei cea mai simplг din toate єtiinюele, iar jurisprudenюa, cea mai complicatг.
        Deducюia оn drept este оn оntregime dominatг de silogismele de subsumare. Nu оntвmplгtor, Ath. Joja considerг cг “tehnica juridicг єi retorica sunt o altг obвrєie a logicii”.
        S-a discutat оndelung оn legгturг cu existenюa logicii juridice ca o logicг raюionalг. Оn literatura de specialitate din юara noastrг, puntctul de vedere asupra poziюiei logicii оn sistemul єtiinюelor logicii juridice, оn sistemul єtiinюelor logicii au diferit. Astfel, profesorul Gheorghe Enescu considerг cг existг o logicг judiciarг оn cadrul logicilor normative, iar profesorul Petru Botezat recunoaєte aportul dreptului la construirea teoriei argumentгrii. Оn general se are оn vedere utilizarea regulilor оn activitatea practicг de realizare a dreptului (logica juridicг) єi mai puюin ca un domeniu distinct de aplicare a logicii оn procesul specific de cunoaєtere juridicг, ca o dialecticг a gвndirii juridice, a logicii actului de creaюie оn drept.
        Indiferent de poziюiile exprimate considerгm cг principiile logicii formale nu se transpun mutais mutandis оn domeniul juridic. Ele capгtг o expresie specificг оn drept. Exprimвnd o asemenea calitate, Kalimowski, defineєte astfel logica juridicг: “ Studiul gвndirii juridice discursive оn toatг оntinderea acestuia adicг оn toate operaюiile ei intelectuale pe care le efectueazг оn elaborarea, interpretarea єi aplicarea dreptului (G. Kalimowski, De la specificite de la logique citat de Gh. Mihai “Elemente constructive de argumentare juridicг, Academia Bucureєti , 1982, p. 21)
        Avвnd оn vedere modul оn care acюioneazг norma juridicг asupra comportamentului uman (prin impunerea unei conduite – a face sau a nu face ceva – prin permiterea unei conduite, prin recomandare sau prin stimulare unui gen de conduitг, din punct de vedere al logicii deontice, s-ar putea formula urmгtoarea schemг deonticг a funcюionгrii normei:
conюinut


a sг оntreprindг acюiunea…. P.

Schemг conceputг de Gh von Wright оn: Normг єi acюiune
        Aplicaюiile logicii nu pot rгmвne doar la nivelul logicii deontice. Aєa cum se subliniazг оntr-o lucrare relativ recentг: “… fгrг a respinge cвtuєi de puюin cuceririle logicii deontice єi importanюa practicг a acestor cuceriri оntr-o mai umanг comcretizare a nobilelor idei ale justiюiei considerгm cг teoria argumentгrii se poate construi ca parte a logicii juridice…” (Gh. Mihai “Elemente constructive de argumentare juridicг)
        Оncг la оnceputul secolului se considerг cг pentru a interpreta dreptul sau pentru a construi un sistem de cunoєtinюe bazat pe categorii єi concepюii funcюionale, trebuie sг se aplice metoda clasicг a jurisconsulюilor. “ aceastг metodг – noteazг Larnande – se compune din inducюie єi deducюie єi constituie оn mod esenюial din cercetгri ce trebuie efectuate asupra constituюiilor, a acordurilor, a legilor, precum єi a deciziilor juridice єi a practicii ” . Ulterior, utilizarea instrumentelor logice a privit nu numai analiza construcюiei tehnice a dreptului – cea care pune оn luminг virtuюile, teoretice ale unui sistem de drept - , dar єi finalitгюile pe care le urmгreєte єi valorii pe care le ocroteєte sistemul respectiv. Aceastг extindere a оntrebuinюгrii metodei a legat-o mai strвns de celelalte metode, a implicat-o оn “defriєarea” unor zone de cunoaєtere ignorate pвnг atunci.
Referindu-ne la principalele metode ale cercetгrii juridice menюionгm оn primul rвnd metoda logicг.
        Оn cercetarea dreptului, a fenomenului juridic atвt de complex, Teoria dreptului, toate єtiinюele juridice se folosesc de categoriile, raюionamentele logice. Fгcвnd abstracюie de ceea ce nu este esenюial, оntвmplгtor оn existenюa dreptului, teoria cautг sг dezvгluie, folosindu-se de metoda logicг, ceea ce este esenюial, caracteristic, pentru drept. De importanюa aplicгrii Logicii оn cercetarea fenomenului juridic vorbeєte оnsгєi faptul cг s-a conturat ca o disciplinг aparte logica juridicг.
        Dreptul este o єtiinюг nu exclusiv – deductivг. Atвt оn construcюiile sale teoretice, cвt єi оn practica juridicг, necesitatea argumentгrii se prezintг ca o cerinюг sine qua non ( de la sine ). Cunoaєterea pe cale deductivг pleacг єi оn drept de la premisa, cг nu se poate dovedi deductiv nimic de cвt pornind de la principii anterioare.
        Metoda logicг este de largг utilitate оn orice act de gвndire єtiinюificг. Оn drept ea este o totalitate de procedee єi operaюiuni metodologice єi gnoseologice specifice, prin care se creeazг posibilitatea surprinderii structurii єi dinamicii raporturilor necesare оntre diferite componente ale sistemului juridic al unei societгюi.
        Ca єtiinюг eminamente sistematicг, dreptul se apropie considerabil de matematicг, astfel cг cineva a putut defini dreptul ca o “matematicг a єtiinюelor sociale”. O asemenea apropiere este posibilг datoritг caracterului pregnant logic al dreptului.
        Obiectul lor fiind deosebit, matematica єi dreptul au puncte comune sub aspectul formei, deducвnd din necesitatea stringentг a formei єi formгrii ipotezelor. O normг proceduralг de drept obligг pe acela care face o afirmaюie оn faюa instanюei s-o dovedeascг, stabilind єi reguli ce alcгtuiesc tehnica dovezii.
        Dacг єtiinюa оnseamnг folosirea sistematicг a puterii intelectuale umane pentru producerea cunoaєterii, єtiinюa dreptului оєi propune sг expunг tematic єi sг analizeze logic dreptul, оn aєa fel оncвt acesta – ca actor de “ programare ” a libertгюii de acюiune a oamenilor – sг constituie un tot coerent, care sг nu contrazicг prin contradicюii anterioare.
        Juristului – omului de єtiinюг єi practicianului – оi este necesar єi util оntregul aparat al logicii. Am putea chiar afirma cг existг o adevгratг pasiune de drept pentru conceptele logicii formale. Aceasta se explicг prin simplitatea rezolvгrii problemelor de gвndire sau celor de practicг, se crede adesea cг este suficient sг stгpвneєti formele єi perceptele gвndirii logice pentru ca succesul sг fie asigurat.



B. Metoda istoricг

Potrivit metodei istorice єtiinюele juridice cerceteazг dreptul оn perspectiva єi evoluюia sa istoricг, de-a lungul diferitelor orвnduiri sociale, ele analizeazг esenюa, forma єi funcюiile dreptului raportate la etapa istoricг pe care o strгbate o societate, єtiut fiind cг instituюiile juridice poartг pecetea transformгrilor istorice ale poporului єi югrii respective.
Metoda istoricг se оmpleteєte strвns cu istoria dezvoltгrii sociale. Pentru juriєti este extrem de importantг dezvoltarea sensului evenimentelor trecute. Оn fiecare lege sunt sintetizate necesitгюi reale ale vieюii, se exprimг o anumitг stare a moravurilor. Pentru acest motiv, cunoaєterea reglementгrilor єi formelor de drept, costituie un important document єi pentru istorie.
Legea celor 12 Table, care a rezistat – cu mici modificгri – timp de peste zece secole, vastг operг legislativг a lui Iustinian (Codul, Digestele, Institutele, Novelele), Codul lui Manu оn India etc., sunt monumente juridice, dar оn egalг mгsurг, acestea dau dovadг evoluюiei istorice.
Оn оndelungata istorie a poporului nostru, formele dreptului vechi fac spiritul umanist al setei de dreptate єi adevгr care au caracterizat acest popor – urmaєii celor mai drepюi єi mai viteji dintre traci, cum оi caracterizeazг Herodot pe geto-daci.
Оn constituюia poporului (єi оn cercetгrile de istorie), legea югrii sau obiceiului pгmвntului erau socotite ca un “ drept vechi ”, o datinг din bгtrвni, provenind din timpuri “ de dinainte “, de la formarea югrii sau mai оncolo. Mai tвrziu оn dreptul feudal scris (Pravila lui Vasile Lupu, Pravila lui Matei Basarab etc.), sunt cuprinse noi reglementгri, care oglindesc schimbгrile petrecute оn viaюa economicг, politicг, culturalг a югrilor romвne.
Оn general dreptul urmeazг firul evoluюiei sociale, оn el reflectвndu-se nivelul dezvoltгrii culturale a unei societгюi. Valoarea creaюiei juridice a diferitor popoare єi din diferite epoci istorice se integreazг оn mod nemijlocit оn cultura poporului єi epocii respective, contribuie єi, оn acelaєi timp, de nivelul acestei culturi.
Pentru cunoaєterea sistemelor de drept sunt extrem de utile juristului concluziile istoricului, aєa cum єi istoricii trebuie sг se aplece asupra documentului juridic. Orice istorie trebuie sг-єi propunг ca scop aflarea єi dovedirea adevгrului оn faptele omeneєti. Ideea dreptului strгbate de la un capгt la altul istoria.
Viaюa lгuntricг a popoarelor nu poate fi bine оnюeleasг fгrг cercetarea aєezгmintelor lor, care se оntemeiazг pe reglementгri єi raporturi juridice, astfel cг un mare istoric francez a putut conchide: “ Orice jurisconsult trebuie sг fie istoric єi fiecare istoric trebuie sг fie jurisconsult ”. Pentru cг “ ce sunt toate frгmвntгrile popoarelor – continua Xenopol - decвt nгzuinюa de a realiza ideea dreptului sau de a apгra aceastг idee atвt оn relaюiile dintre popoare, cвt єi оn acele dintre clasele sociale ” .
Istoria cuprinde toate genurile de manifestгri, deci єi pe cele juridice. Ca єtiinюг, ea este un mod de explicare a lumii (anume, a modului succesiv), iar aceastг explicaюie o realizeazг utilizвnd metoda interferenюei, prin care se urmгreєte sг se stabileascг adevгruri individuale, dinainte cunoscute.
Apelвnd la istorie, dreptul оєi aflг condiюiile ce-i pot descifra ascendenюa; cunoscвnd formele suprapuse de drept, istoria оєi procurг statornice modalitгюi de atestare documentarг. Teoria generalг a dreptului єi єtiinюele particulare (єtiinюe juridice de ramurг), abordeazг de fiecare datг dimensiunea istoricг a conceptelor єi categoriilor cu care opereazг. Astfel, plecвnd de la datele pe care le oferг istoria, оn cercetarea marilor instituюii juridice єtiinюa dreptului, constatвnd vechimea lor, le urmгreєte evoluюia, configuraюia, funcюiile etc. Teoria dreptului opereazг cu categoria de tip a dreptului, cu cea de bazin de civilizaюie juridicг, plecвnd de la datele de cunoaєtere oferite de єtiinюa istoriei.
Originea єi apariюia statului nu pot fi studiate fгrг sг se porneascг de la punctele de vedere afirmate оn istorie. Uneori pe baza unor date istorice se realizeazг reconstituirea fizionomiei unor instituюii ale dreptului, acюiune ce permite o analizг retrospectivг cu largi implicaюii оn оnюelegerea poziюiei respectivelor instituюii оn dreptul actual.


C. Metoda comparativг

Logica defineєte comparaюia ca pe o operaюie ce urmгreєte constatarea unor elemente identice sau divergente la douг fenomene. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trгsгturilor ramurilor, instituюiilor єi normelor acestora s-a dovedit extrem de fructuoasг оn procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic.
Aceastг acюiune a determinat chiar оn unele sisteme de оnvгюгmвnt juridic recunoaєterea existenюei unei ramuri єtiinюifice – єtiinюa dreptului comparat. Extinderea metodei dreptului comparat este impusг azi оn mod esenюial de sporirea fгrг precedent a legгturilor statelor, de creєterea volumului contractelor economice єi sociale, urmare a amplificгrii interdependenюelor оn planul dezvoltгrii economice єi culturale a югrilor lumii. Aceastг realitate incontestabilг a zilelor noastre aduce оn prim plan necesitatea cunoaєterii diverselor sisteme naюionale de drept.
Оn forma sa embrionarг, concepюia asupra necesitгюii dreptului comparat apare la оnceputul sec. XX, cвnd se avanseazг єi primele teze ale unei forme metodologice universale de studiere a dreptului. Оn continuare, literatura juridicг s-a оmbogгюit sensibil cu lucrгri ce au pus bazele nu numai, unei metode a dreptului comparat, ci chiar a єtiinюei autonome a dreptului comparat.
Єtiinюa dreptului comparat a fixat deja anumite reguli, care prezintг utilizarea metodei comparative оn drept. Observarea riguroasг a acestor reguli asigurг succesul metodei, conferindu-i caracterul єtiinюific indispensabil.
1. Prima regulг a metodei impune a compara numai ceea ce este comparabil. Оn cadrul acestei reguli va trebui sг se constate, mai оntвi, dacг sistemele comparate aparюin aceluiaєi tip istoric de drept sau aparюin unor sisteme istorice de drept diferite. Dacг sistemele de drept din care fac parte instituюiile comparate sunt – ideologic vorbind – antagoniste, este evident cг procedeul comparaюiei nu poate fi relevat decвt sub aspectul stabilirii diferenюelor.
Iatг, spre exemplu, dacг am dori sг comparгm reglementarea instituюiei proprietгюii оn familia dreptului romano-germanic (din care face parte sistemul nostru de drept) єi familia dreptului musulman, vom utiliza analiza de contrast (comparaюie contrastantг). Instituюiile fiind evident deosebite, nu va fi realizatг o juxtapunere a acestora, iar rezultatele vor fi prea puюin accentuate. Spre exemplu, оn dreptul musulman se afla teoria teocraticг, potrivit cгreia оntregul pгmвnt aparюine lui Alah єi trimisul sгu Mahomed. Proprietarul suprem al pгmвntului islamic este Califul – reprezentant єi continuator al profetului.
Proprietatea este permanentг, neexistвnd instituюia prescripюiei. Modurile de dobвndire a proprietгюii sunt, de asemenea deosebite, deosebite de cele din dreptul romano-germanic. Diferenюele sensibile existг єi оn legгturг cu figura juridicг a altor instituюii. Spre exemplu, dreptul musulman reglementeazг оntru-n mod aparte instituюia cгsгtoriei. Dacг doctrina considerг de origine divinг, dreptul musulman o trece оn rвndul tranzacюiilor civile (un contract fгcut оn vederea “dreptului de a te bucura de o femeie”, drept recunoscut, evident, numai bгrbatului). Condiюiile de validitate ale contractului sunt:
Consimюгmвntul pгrinюilor;
Prezenюa a doi martori;
Constituirea unei date ( zestre );
Absenюa oricгrui impediment ( dificultгюi ).

Logodna este un uzaj constant, fiind un preludiu al cгsгtoriei, constвnd din declaraюia pretendentului єi datinile privind оncheierea єi desfacerea cгsгtoriei.
Asemenea date, pe care le furnizeazг studiul comparatist sunt de naturг a aduce informaюii preюioase оn legгturг cu reglementгrile din sisteme de drept diferite, chiar dacг nu vor putea fi sesizate similitudini sau juxtapuneri de reglementгri оntre instituюia din sistemul nostru legal єi cele din sistemul susnumit.
2. O altг regulг a metodei comparative obligг sг se considere termenii supuєi comparaюiei оn conexiunile lor reale, оn contextul social, politic, cultural din care au rezultat. De aici, necesitatea ca оn procesul de comparare sг se plece de la cunoaєterea principiilor de drept єi regularitгюiilor care comanndг sistemele de drept comparate.
Luarea оn discuюie a principiilor – pe lвngг compararea instituюiei єi normelor – se impune pentru a mгri potenюialul єtiinюific al cercetгrii comparate єi pentru a preveni un eventual fragmentarism empiric.
3. Trebuie cercetat apoi sistemul izvoarelor dreptului, care oferг imaginea poziюiei diferite a formelor de exprimare a dreptului (legi, cutume, precedente judiciare) de la un sistem juridic la altul.
“Comparatismul care dovedeєte sг stabileascг acel comparandum, care este norma aplicabilг оn mod real, va trebui sг юinг seama de ierarhia acestor izvoare, de raporturile reale de forюг juridicг dintre ele, de modul оn care se completeazг reciproc.”
4. Оn sfвrєit, оn aprecierea termenului de comparat se юine seama nu numai de sensul iniюial al normei, ci єi de evoluюia acestuia оn timp, оn procesul aplicгrii normei. Оn acest proces – єi mai ales cвnd textul supravieюuieєte unor perioade social istorice diferite, forma iniюialг a regulii de conduitг poate evolua оntr-atвt, оncвt sensul normei apare complet diferit.
Comparatismul va trebui оn acest caz sг apeleze la literatura de specialitate, sг cerceteze starea moravurilor єi influenюa tradiюiilor.
Funcюiile dreptului comparat nu pot fi disociate de funcюiile generale ale Teoriei dreptului (cognitivг, criticг, practic-aplicativг). Comparaюia ajutг esenюial la construirea tipologiilor juridice єi clasificгrilor, оn procesul de legiferare, metoda comparativг are, de asemenea, o importanюг majorг, ea furnizвnd informaюii preюioase legiuitorului, оn legгturг cu reglementгrile cuprinse оn alte sisteme de drept sau оn documente juridice internaюionale. Prin studiul comparat al diferitelor instituюii juridice naюionale se desprind factorii se determinг atвt trгsгturile lor comune cвt єi cele specifice. Combгtвnd оn principiu preluarea mecanicг a unor instituюii єi reglementгri juridice dintr-o юarг la alta, ca єi considerarea unora drept modele de urmat оn alte югri, metoda comparatг aratг calea realistг de folosire a experienюei legislative єi juridice, оmbogгюirea reciprocг a sistemelor juridice din diferite югri єtiut fiindcг orice reglementare juridicг trebuie sг izvorascг єi sг rгspundг оn primul rвnd nevoilor naюionale, specificului єi particularitгюilor югrii respective, iar pentru gгsirea soluюiilor optime va studia, evident єi, experienюa altor sisteme de drept.
Importanюa deosebitг a metodei comparate este datг єi de crearea unei ramuri distincte оn sistemul єtiinюelor juridice dreptul comparat (єtiinюa dreptului comparat), de crearea оn numeroase югri a unor catedre єi instituюii de drept comparat, inclusiv a unor instituюii internaюionale cum este Academia Internaюionalг de Drept Comparat cu sediul la Paris.


D. Metoda sociologicг

Metoda sociologicг, reprezintг o direcюie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaєterea realitгюii juridice.
Existenюa dreptului este intim legatг de viaюa socialг. S-ar putea spune cг aceastг legгturг se cristalizeazг оn raporturi mai directe decвt celea ale moralei, spre exemplu, toate fenomenele juridice sunt fenomene sociale (evident, nu toate fenomenele sociale sunt fenomene juridice). Dacг moralitatea nu poate fi nici ea detaєatг de cadrul social оn schimb ea nu se sprijinг pe “agenюi”specializaюi spre a o apгra, iar exerciюiul sгu poate fi la fel de bine individual, cвt єi colectiv.
Dreptul, dimpotrivг, oricare ar fi formele єi genurile sale, este totdeauna fondat pe recunoaєterea colectivг fгrг de care nu s-ar putea stabili acea corespondenюг оntre obligaюiile unora єi pretenюiile altora. Cu alte cuvinte dreptul este social prin vocaюie єi prin conюinut.
Juriєtii au privit dintotdeauna instrumentul lor de lucru – legea ca pe o realitate cu o incontestabilг оncгrcгturг social-umanг (“iubi societas ibi jus” – spuneau romanii). Preocupгri оn direcюia stabilirii legгturii dreptului cu mediul оnconjurгtor оntвlnim din cele mai vechi timpuri. Єi Aristotel єi Platon, Cicero, Hobbes, Hugo Groюius etc. Au fost preocupaюi de a stabili o posibilг corespondenюг a legilor оn lumea оnconjurгtoare. Montesquieu concepea chiar “ spiritul legilor ” оn relaюiile dintre oameni єi dintre aceєtea єi mediul оnconjurгtor, definind legile ca raporturi necesare decurgвnd din natura lucrurilor.
Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre o metodг sociologicг оn studiul dreptului de la оnceputul acestui secol. Sociologia ca atare, оєi leagг оnceputurile de mijlocul secolului trecut. Ca єtiinюг a societгюii, a formelor de coexistenюг socialг, sociologia debuteazг prin a afiєa serioase rezerve faюг de єtiinюa dreptului.
Оntвlnirea dintre sociologie єi drept s-a petrecut оn condiюiile оn care, la o sutг de ani de al apariюia, la 1804, a Codului civil francez s-a constatat o anumitг rгmвnere оn urmг a legilor faюг de evoluюia societгюii, o anumitг “оntвrziere culturalг” a dreptului. Aceasta nu mai putea da оntotdeauna soluюii operative aspectelor noi pe care viaюa le ridica. Dreptul se afla “оn оntвrziere faюг de fapte”, el оncepea sг-єi dezvгluie limitele.
Se apeleazг єi la sociologie, cercetвndu-se, dincolo de hotarele – sacre pвnг atunci – ale normei juridice, mediu social care condiюioneazг dreptul. Sociologia aduce o viziune nouг asupra dreptului – definindu-l ca un fapt social – єi оncearcг sг resistematizeze sursele evoluюiei єi influenюei dreptului asupra societгюii, oferind єtiinюelor juridice o metodг raюionalг de studiere a fenomenului social.
Sociologii au recunoscut оn preocupгrile strгvechi ale dreptului elemente importante de sociologie juridicг. Ei au constatat, astfel, cг dintre toate fenomenele sociale (spirituale, morale, religioase etc.) fenomenul juridic se impune cu precгdere ca fiind cel mai caracteristic din punct de vedere social.
Fгcвnd eforturi pentru a ieєi din tiparele pozitivismului, єtiinюa dreptului acordг la rвndu-i, o tot mai mare atenюie cercetгrii legгturii dreptului cu mediul exterior. Оntrebгrile juriєtilor bazate pe “quid juris” єi cele ale sociologilor bazate pe “quid facti” оncep sг-єi gгseascг temeiuri de apropiere.
Specialistul оn drept public, profesorul francez Maurice Haurion remarca faptul cг “ puюina sociologie te оndepгrteazг de drept, iar multa sociologie te readuce la el”. Оn replicг, sociologul francez – jurist la origine – George Gurvitch completa (peste timp) “puюin drept te оndepгrteazг de sociologie, iar mai mult drept te readuce la ea”.
Cel care pune bazele cercetгrii sociologice a dreptului este juristul german Eugen Erlich prin lucrarea sa “ Bazele sociologiei dreptului ”, apгrutг оn 1913.
Erlich, adept al “liberului drept” fundamenteazг necesitatea unei cercetгri mai cuprinzгtoare a realitгюii juridice, care nu se poate reduce la stadiul normelor єi instituюiilor juridice, fiind necesare cercetгri оn plan vertical, оn adвncime pentru a se pune оn evidenюг “dreptul viu”.
Оn continuare cercetarea sociologicг juridicг ia amploare, contribuind la aceasta atвt sociologi de renume cum ar fi: G.Trade, Max Weber, Georg Simmel є. a., cвt єi juriєti bine cunoscuюi, spre exemplu Rudolf Stammler, Renato Treves, Jean Carbonier etc.
Cercetгrile sociologice juridice dau o perspectivг nouг studiului realitгюii juridice, ca realitate socialг, verificвnd modul оn care societatea influenюeazг dreptul єi suportг, la rвndu-i influenюa din partea acestuia. Acelaєi obiect (dreptul) pe care єtiinюele juridice оl studiazг din interior, sociologia juridicг a dreptului pune оn luminг faptul cг оntre fenomenele sociale existг unele care au un caracter juridic deosebit – legile, activitatea jurisdicюionalг, activitatea administrativг, denumite uneori єi fenomene juridice primare, оntrucвt trгsгtura lor evident juridicг le face sг se identifice cu dreptul оn acelaєi timp оnsг existг єi fenomene juridice secundare, оn care elementul juridic este mai puюin evident – responsabilitatea socialг, statutul єi rolul individului etc., - deєi nu se poate afirma cг acest element lipseєte cu desгvвrєire.
Cercetarea sociologicг juridicг оmbrгюiєeazг fгrг discriminгri ambele forme de cuprindere a elementelor de juridicitate оn fenomenele vieюii sociale. Prin metode care-i rгmвn specifice (observaюia, sondajul de opinie, ancheta sociologicг, chestionarul, interviul), sociologia juridicг оmbrгюiєeazг urmгtoarele domenii:
Domeniul creгrii dreptului;
Domeniul cunoaєterii legilor de cгtre cetгюeni єi organele de stat;
Domeniul poziюiei subiecюilor raporturilor sociale faюг de reglementгrile juridice оn vigoare;
Domeniul cercetгrii cauzelor concrete ale оncгlcгrii dreptului;
Domeniul limitelor reglementгrii juridice, al raportului dintre sfera reglementгrilor juridice єi extrajuridice, a formelor juridice єi metajuridice de influenюare a conduitei cetгюeneєti.
Оntre temele de cercetare sociologicг juridicг se оntвlnesc:
Documentгri solicitate de organe cu competenюe normative;
Investigaюii cu caracter de expertizг legalг;
Investigaюii privind modul de administrare a justiюiei;
Cunoaєterea legii;
Investigaюii privind desfгєurarea procesului de reintegrare socialг a persoanelor ce au comis fapte antisociale etc.

Cercetarea sociologicг juridicг (metoda sociologicг) poate fi utilizatг de legiuitor pentru a-єi procura informaюii оn legгturг cu mгsura оn care legea este respectatг єi оn ce proporюie legea оєi gгseєte suport din partea sentimentului juridic comun.
Exemplu. Sunt bine cunoscute rezultatele cercetгrilor care au stat la baza unor mгsuri legislativ-statale, cum ar fi legislaюia єi vвrsta adolescenюei, conceptul de fapte antisocialг, strategia activitгюii de cunoaєtere a legilor etc. Iatг spre exemplu, оn problematica autoritгюii pгrinteєti, оntr-o anchetг socio-juridicг mai veche desfгєuratг оn SUA, cercetгtorii єi-au propus studierea urmгtoarelor aspecte:
Coincidenюele єi necoincidenюele оntre reglementarea autoritгюii pгrinteєti єi sentimentele juridice ale societгюii;
Unitatea sau diversitatea acelor sentimente;
Analiza importanюei unor factori de stratificare a opiniilor оn aceastг materie – vвrsta, veniturile, sexul, pregгtirea etc., оn ce mгsurг rezultatele cercetгrii sociologice condiюioneazг oportunitatea unor reglementгri juridice.

Rezultatele cercetгrilor au scos la ivealг, cг оn numai cinci din chestiunile studiate s-a observat o coincidenюг a reglementгrilor de drept cu sentimentele celor chestionaюi. Оntrebгrile puse au fost de tipul: pгrinюii au dreptul sг controleze salariile copiilor? Care, poate fi vвrsta minimг pentru оncheierea cгsгtoriei?
Ancheta a scos la ivealг, printre alte concluzii, o lacunг a reglementгrii legale: inexistenюa unor dispoziюii privitoare la vвrsta adolescenюei. Sociologia єi psihologia opereazг o distincюie оn evoluюia tвnгrului, vorbind de adolescenюг ca perioadг imediat premergгtoare celei de maturitate psihicг (chiar cuvвntul vine de la adolesco – ere – a creєte, a cгpгta puteri, a se maturiza).
Adolescenюa este stadiul оncepвnd cu procesul maturizгrii sexuale, єi sfвrєind odatг cu apropierea maturitгюii (biopsihice). Оn general perioada se situeazг оntre anii 12/13 – 18/19. Deєi existг оn sociologie asemenea delimitгri, dreptul nu considerг vвrsta respectivг ca o etapг deosebitг оn dezvoltarea personalitгюii єi nu i se acordг forma unei categorii juridice separate ( e vorba, bineоnюeles, de dreptul SUA).
Aceastг anchetг a subliniat concluzii legate, оntre altele, єi de necesitatea unor revederi ale legislaюiei, оn diverse ramuri de drept, care sг punг оn luminг asemenea diferenюieri.
Deci оn concluzie putem spune, cг extinderea cercetгrii sociologice cu metodele proprii inclusiv sondajul de opinie sau ancheta sociologicг, nu au lгsat pe dinafarг nici aspectele juridice ale vieюii sociale. Dimpotrivг ca urmare a extinderii lor s-a conturat sociologia juridicг ca disciplinг de sinestгtгtoare, nгscutг din nevoie єi ca rezultat al analizei factorilor sociali de condiюionare єi intercondiюionare ai dreptului. Оn efortul de creare єi conturare cвt mai precisг a acestei discipline a fost creatг o Asociaюie internaюionalг de sociologie juridicг, iar la unele Facultгюi de drept se predau cursuri оn aceastг materie.


E. Metodele cantitative єi alte metode

Metodele cantitative, capгtг оn ultimul timp o tot mai mare pondere оn cercetarea єtiinюificг juridicг, cu largi єi imediate aplicaюii оn practica dreptului. Оn general azi, teoria juridicг nu poate merge decвt оn strвnsг corelaюie cu nevoile practice ale creгrii єi aplicгrii dreptului.
Ipotezele єtiinюifice se cer a fi verificate оn cadrul unor strategii ale dezvoltгrii fenomenului juridic, оn ultimг corelaюie cu scenariile dezvoltгrii economico-sociale. Descifrarea, explicarea, propunerea de decizii єi prognozг se bazeazг pe aprecieri teoretice argumentate prin experienюг dobвnditг din studiul cazurilor secundare. Existг оn югrile occidentale chiar o ramurг specializatг – jurometria – care pleacг de la procedeul cazuistic ca un mod de abordare orientat spre cazul singular.
Necesitatea introducerii unor metode cantitative оn cercetarea єtiinюificг juridicг єi оn practica dreptului a izvorвt din nevoia de a conferi noi valenюe acestei cercetгri, оn strвnsг legгturг cu unitгюile practice. Folosirea calculatoarelor ajutг deciziei, aceastг folosire nu оngusteazг posibilitгюile de decizie, ci dimpotrivг le optimizeazг. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinicг a deciziei. Informatica juridicг оmbunгtгюeєte procesul decizional prin rapiditatea efectuгrii diferitelor operaюiuni.
Оn ultimul timp, chiar оn plan decizional se poate vorbi de rolul ordinatorului – este vorba de deciziile cu caracter “repetitiv” (mai ales оn domeniul deciziei administrative) caracterizate prin faptul cг оn conюinutul lor se face aplicarea mecanicг єi identicг (pentru aceleaєi categorii de fapte) a unor norme juridice la situaюii reductibile оn formule matematice finale.

Pe plan mondial cercetгrile de informaticг juridicг au fost orientate оn urmгtoarele direcюii:
Elaborarea єi sistematizarea legislaюiei;
Evidenюa legislativг;
Evidenюa deciziilor de practicг judecгtoreascг (a precedentelor judecгtoreєti);
Stocarea єi sistematizarea informaюiei juridice;
Evidenюe criminologice etc.

Оn planul evidenюei legislative calculatorul, оn baza programelor informatice oferг datele necesare оn vederea aprecierii exacte a corelaюiilor dintre reglementгri, realizвnd recesгmвntul normelor ce pot intra оn conflict.
Consiliul Europei (prin Direcюia Afacerilor juridice) єi Comisia Pieюei Comune (prin Serviciul Juridic) desfгєoarг оn mod coordonat eforturi pentru unificarea cercetгrilor privind perspectivele legislaюiei comunitare.
Оncг din anul 1969, comitetul miniєtrilor din Consiliul Europei a creat un organ de experюi pentru armonizarea modalitгюilor implementгrii informaюiei juridice оn calculator оn domeniul privind tratatele internaюionale, reglementгri interne єi date de statisticг juridicг.
Este оn afara discuюiei faptul cг, оn condiюiile tehnice actuale nu se pune problema utilizгrii calculatorului pentru a оnlocui judecгtorul оn pronunюarea unei soluюii оn procesul judiciar.
Hotгrвrea judecгtoreascг nu оnseamnг aplicarea pur mecanicг a legii la o cauzг determinatг. Aєa cum nu existг douг frunze absolut identice, doi fulgi de nea la fel, tot astfel nu putem sг оntвlnim douг speюe, douг cazuri de viaюг, identice, chiar dacг оn elementele lor generale, speюele ce se deduc оn faюa completului de judecatг pot prezenta (єi prezintг) multe aspecte comune. Instanюa trebuie, pentru acest motiv, sг facг o evaluare a fiecгrei speюe sub cele mai variate aspecte, cu grijг de nuanюe єi de individualizare a trгsгturilor ce sunt impuse de circumstanюele fiecгrei cauze єi de particularitгюile fiecгrui participant (reclamant, pвrвt, inculpat, parte civilг, parte responsabilг etc.) la procesul judiciar. Aceasta nu оnseamnг cг ordinatorul nu-єi aflг locul pe masa judecгtorului. Dimpotrivг, aєa cum demonstreazг situaюia organizгrii instanюelor din югrile dezvoltate pe masa fiecгrui judecгtor se aflг un terminal de la care se poate obюine оntr-un termen record o cantitate de informaюie legislativг de doctrinг єi de practicг, care scuteєte eforturi considerabile, aduce plusul de exactitate, de siguranюг єi accelereazг considerabil rezultatul (stabilirea єi motivarea soluюiei).
Оn general, metodele cantitative aplicate оn drept din care am amintit doar cвteva – au meritul incontestabil de a contribui efectiv la perfecюionarea reglementгrilor juridice, la sporirea eficienюei lor sociale, precum єi la оmbunгtгюirea activitгюii practice de realizare a dreptului. De aceea orice rezervг, orice prejudecatг cu privire la utilitatea acestor metode trebuie statornic оnlгturate.
Dintre alte metode este de reюinut importanюa folosirii metodei statistice, utilг atвt pentru procesul de elaborare a dreptului cвt єi pentru cel de aplicare. De altfel, statistica judiciarг s-a conturat ca un domeniu distinct al statisticii.
Cвt priveєte metoda experimentalг – proprie єtiinюelor naturii, menюionгm cг оn domeniul dreptului uneori оn domeniul reglementгrii cu caracter economic, cвnd punвndu-se problema unei transformгri de ansamblu, la scara naюionalг, s-a recurs оn prealabil la verificarea noilor mгsuri la scarг redusг, оn cвteva unitгюi.



Concluzii

Pornind de la legгtura indisolubilг оntre drept єi stat, ceea ce face ca oamenii de єtiinюг, specialiєti оn teoria dreptului, sг se ocupe, de asemenea, de teoria statului, au apгrut lucrгri teoretice cu caracter monografic sau cursuri universitare dedicate studierii comune a statului єi dreptului, constituindu-se єi o disciplinг distinctг de teoria generalг a statului єi dreptului.
Оn principiu, єtiinюa juridicг ar fi incompletг, iar juristul unilateral fгrг studierea statului, оn aєa mгsurг cele douг fenomene – statul єi dreptul, sunt legate unul de altul. De aceea unele concepte, noюiuni, categorii legate de stat se analizeazг оn cadrul disciplinei Teoria generalг a dreptului єi statului. Оn orice caz, teoria generalг a dreptului єi statului nu poate evita abordarea unor teme privind statul, legгtura sa cu dreptul, fiindcг numai astfel va putea da o imagine armonios оnchegatг єi bine conturatг asupra dreptului.
Revenind la cercetarea єi definiюia obiectului teoriei generale a dreptului єi statului este de reюinut cг ea studiazг dreptul єi statul оn ansamblu оn generalitatea єi integritatea sa, ordinea juridicг оn оntregime. Ea formuleazг definiюia dreptului єi statului, celelalte concepte, categorii caracteristice dreptului, fiind valabile pentru toate єtiinюele juridice, cum sunt, bunгoarг, categoriile de normг juridicг izvor de drept, sistem de drept, ordine de drept, rгspundere juridicг, drept subiectiv є.a. De asemenea, ea formuleazг o serie de principii generale, valabile pentru toate єtiinюele juridice. De exemplu, principiile legalitгюii, supremaюiei legii, prezumюiei de cunoaєtere a legii (nimeni nu se poate scuza de necunoaєterea legii) є.a. Teoria generalг a dreptului єi statului studiazг, de asemenea, metodologia de cercetare, folositг de єtiinюa dreptului.
Ca disciplinг de оnvгюгmвnt teoria generalг a dreptului єi statului are єi un caracter de introducere оn studiul materiilor juridice. Ea poate fi оnsг єi o disciplinг conclusivг, de sintezг, dar pentru aceasta ar trebui studiatг оn ultimii ani sau chiar оn ultimul an de studii, dupг оnsuєirea majoritгюii materiilor.

Metodologia juridicг poate sг aparг ca o єtiinюг despre єtiinюa dreptului care dezvгluie aspecte din cele mai importante єi pasionante cum ar fi: modul cum lucreazг omul de єtiinюг, dar єi artizanul dreptului, regulile єtiinюei dreptului, caracterul sгu.
Ca єi оn orice domeniu, cercetarea єtiinюificг juridicг se bazeazг pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de metode єi procedee cu ajutorul cгrora are loc studierea dreptului оn toatг complexitatea sa
Оn legгturг cu acest fapt menюionгm extinderea cercetгrilor interdisciplinare cu folosirea evidentг єi a unor metode complexe. Єtiinюele juridice nu au fost nici ele scutite de aceastг orientare, deєi din pгcate, оn acest domeniu s-a fгcut destul de puюin pentru cercetarea teoreticг a noilor metodologii єi, ca o consecinюг fireascг a acestei stгri de lucruri, nici utilizarea practicг a noilor metode nu a оnregistrat progresele necesare.
        O bunг cunoaєtere, explicare єi interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) reclamг o metodologie corespunzгtoare оn baza cгreia sг se realizeze o оnюelegere єtiinюificг a mecanismului acюiunii sociale a dreptului, a funcюiilor lui, a esenюei conюinutului єi formei sale, a legгturilor sale multiple cu societatea.
Referindu-ne la principalele metode ale cercetгrii juridice menюionгm оn primul rвnd metoda logicг.
        Оn cercetarea dreptului, a fenomenului juridic atвt de complex, Teoria dreptului, toate єtiinюele juridice se folosesc de categoriile, raюionamentele logice. Fгcвnd abstracюie de ceea ce nu este esenюial, оntвmplгtor оn existenюa dreptului, teoria cautг sг dezvгluie, folosindu-se de metoda logicг, ceea ce este esenюial, caracteristic, pentru drept. De importanюa aplicгrii Logicii оn cercetarea fenomenului juridic vorbeєte оnsгєi faptul cг s-a conturat ca o disciplinг aparte logica juridicг.
Оn legгturг cu metoda istoricг arгtгm cг potrivit acestei metode єtiinюele juridice cerceteazг dreptul оn perspectiva єi evoluюia sa istoricг, de-a lungul diferitelor orвnduiri sociale, ele analizeazг esenюa, forma єi funcюiile dreptului raportate la etapa istoricг pe care o strгbate o societate, єtiut fiind cг instituюiile juridice poartг pecetea transformгrilor istorice ale poporului єi югrii respective.
Apelвnd la istorie, dreptul оєi aflг condiюiile ce-i pot descifra ascendenюa. Astfel, plecвnd de la datele pe care le oferг istoria, оn cercetarea marilor instituюii juridice єtiinюa dreptului, constatвnd vechimea lor, le urmгreєte evoluюia, configuraюia, funcюiile etc.
O altг metodг, ce poate fi amintitг оn cadrul aceluiaєi capitol, este metoda comparatг. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trгsгturilor ramurilor, instituюiilor єi normelor acestora s-a dovedit extrem de fructuoasг оn procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic.
Comparaюia ajutг esenюial la construirea tipologiilor juridice єi clasificгrilor, оn procesul de legiferare. Metoda comparativг are, de asemenea, o importanюг majorг, ea furnizвnd informaюii preюioase legiuitorului, оn legгturг cu reglementгrile cuprinse оn alte sisteme de drept sau оn documente juridice internaюionale. Prin studiul comparat al diferitelor instituюii juridice naюionale se desprind factorii se determinг atвt trгsгturile lor comune cвt єi cele specifice Importanюa deosebitг a metodei comparate este datг єi de crearea unei ramuri distincte оn sistemul єtiinюelor juridice dreptul comparat.
Metoda sociologicг, reprezintг o direcюie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaєterea realitгюii juridice.
Sociologia aduce o viziune nouг asupra dreptului – definindu-l ca un fapt social – єi оncearcг sг resistematizeze sursele evoluюiei єi influenюei dreptului asupra societгюii, oferind єtiinюelor juridice o metodг raюionalг de studiere a fenomenului social. Cercetarea sociologicг juridicг (metoda sociologicг) poate fi utilizatг de legiuitor pentru a-єi procura informaюii оn legгturг cu mгsura оn care legea este respectatг єi оn ce proporюie legea оєi gгseєte suport din partea sentimentului juridic comun.
Necesitatea introducerii unor metode cantitative оn cercetarea єtiinюificг juridicг єi оn practica dreptului a izvorвt din nevoia de a conferi noi valenюe acestei cercetгri, оn strвnsг legгturг cu unitгюile practice. Folosirea calculatoarelor ajutг deciziei, aceastг folosire nu оngusteazг posibilitгюile de decizie, ci dimpotrivг le optimizeazг. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinicг a deciziei. Informatica juridicг оmbunгtгюeєte procesul decizional prin rapiditatea efectuгrii diferitelor operaюiuni.
Ca o concluzie, dupг prezentarea succintг a metodelor de cercetare, se impune constatarea cг ele nu trebuie оnюelese оn mod izolat, ci оn interdependenюa complementaritatea lor. Folosindu-le astfel, cercetarea єtiinюificг juridicг, atвt cea fundamentalг, preponderent teoreticг, cвt єi cea aplicativг are garanюia obюinerii unor rezultate valoroase єi utile.


Bibliografie

N. Popa. Teoria generalг a dreptului. Bucureєti, 1992.
G.Vrabie, S. Popescu. Teoria generalг a dreptului. Iaєi, 1993.
I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria generalг a statului єi dreptului. Bucureєti, 1983.
A. Gulipe. C voprosu o formirovanii metodologhii pravovoi nauchi. Sovetscoe gosudarstvo i pravo. 1991, Nr. 4.
V. Cozlov. Problemо predmeta i metodologhia obєcei teorii prava. Leningrad, 1989
D. Ciobanu. Introducere оn studiul dreptului. Bucureєti, 1993.
I. Humг. Introducere оn studiul dreptului. Iaєi, 1993
Teoria generalг a dreptului. (curs de lecюii). N. Novgorod, 1993.
L. Mamut. Nauca o gosudarstve i prave: neobhodimosti radicalinogo obnovlenia.// Filosofschie nauchi. 1989, Nr. 11


Planul lucrгrii

Introducere
Obiectul de studiu
Metodele cercetгrii єtiinюifice a fenomenului juridic
Consideraюii generale
Noюiunea metodologiei juridice
Metodologia cercetгrii єtiinюifice juridice
Metoda logicг
Metoda istoricг
Metoda comparativг
Metoda sociologicг
Metoda cantitativг єi alte metode
Concluzii
Bibliografie