INTRODUCERE

Naєterea unui raport juridic civil concret presupune existenюa unei norme juridice civile ca premisг necesarг єi obligatorie prin care raporturile sociale devin raporturi juridice abstracte, precum єi producerea unui fapt juridic de care legea civilг leagг naєterea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.
Devin izvoare ale raporturilor juridice civile concrete numai acele fapte de care norma juridicг civilг leagг producerea de efecte juridice, ele devenind prin aceasta fapte juridice.
Se poate concluziona cг prin izvor al raportului juridic civil concret se оnюelege o оmprejurare (act sau fapt) de care legea civilг leagг naєterea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.


Noюiunea єi clasificarea actelor juridice civile

Definiюia actului juridic civil

Prin act juridic civil se оnюelege manifestarea de voinюг fгcutг cu intenюia de a produce efecte juridice adicг de a naєte, modifica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret.
Din aceastг definiюie rezultг cг actul juridic prezintг urmгtoarele elemente caracteristice:
Actul juridic este оnainte de toate, o manifestare de voinюг a unei sau mai multor persoane fizice sau juridice;
Manifestarea de voinюг este fгcutг cu intenюia de a produce efecte juridice respectiv de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice civile concrete.
Оn literatura de specialitate, practica judiciarг єi chiar оn legislaюia civilг termenul de act juridic este folosit оn douг sensuri. Оntr-un prim sens actul juridic desemneazг оnsгєi manifestarea de voinюг оn scopul de a produce efecte juridice, adicг оnsгєi operaюia juridicг ce se оncheie (negotium). Оn cel de al doilea sens, actul juridic desemneazг оnscrisul constatator al operaюiunii juridice (innstrumentum) fгcute de pгrюi оn vederea pronunюгrii unui mijloc de probг оntr-un eventual litigiu.
Pentru evitarea oricгror confuzii cu privire la cele douг accepюiuni este indicat ca termenul de act juridic sг fie folosit pentru desemnarea operaюiei juridice (negotium), iar pentru desemnarea оnscrisului constatator ale acestei operaюii juridice (instrumentum) sг fie utilizat termenul de оnscris.

Clasificarea actelor juridice civile

Concepюia de act juridic civil este rezultatul unui proces de generalizare єi abstractizare a trгsгturilor comune tuturor actelor juridice civile care se оntвlnesc оn circuitul civil.
Datoritг regimului juridic diferit pe care оl au diferite categorii de acte juridice civile, atвt оn literatura de specialitate, cвt єi оn practica judecгtoreascг s-a considerat necesar єi util sг se facг clasificarea actelor juridice civile.
La baza clasificгrilor actelor juridice stau criterii variate cum ar fi numгrul pгrюilor оntre care se оncheie actul, conюinutul, cauza, forma, modul de executare, efectele actelor etc.
Оn continuare vor fi оnfгюiєate principalele categorii de acte juridice civile:
Acte juridice unilaterale, bilaterale єi multilaterale.
Aceastг clasificare are la bazг criteriul numгrului pгrюilor participante la actul juridic.
Actele juridice unilaterale sunt produsul manifestгrii de voinюг a unei singure pгrюi.
juridic bilateral reprezintг voinюa concordantг a douг pгrюi, iar cel multilateral este rezultatul acordului de voinюг a trei sau mai multe pгrюi.
juridic unilateral fiind rezultatul voinюei unei singure pгrюi sunt mai rare. Intrг оn aceastг categorie testamentul, promisiunea publicг de recompensг, acceptarea unei moєteniri, renunюarea la moєtenire, confirmarea unui act juridic anulabil etc.
Actele bilaterale єi multilaterale se mai numesc convenюii sau contracte, termeni echivalenюi єi folosiюi unul pentru altul оn limbajul juridic curent. Sunt acte bilaterale, spre exemplu, contractul de vвnzare-cumpгrare, contractul de schimb, contractul de donaюie, contractul de оmprumut etc. Exemplul tipic de contact multilateral este contractul de societate civilг.
Clasificarea actelor juridice оn unilaterale єi bilaterale nu trebuie confundatг cu clasificarea contractelor оn unilaterale єi bilaterale. Astfel, unilateral care este un act juridic bilateral, fiind rodul voinюei a douг pгrюi, dг naєtere la obligaюii numai pentru una din pгrюi, cum este spre exemplu contractul de donaюie, оmprumut de folosinюг, pe cвnd contractul bilateral sau sinalagmatice dau naєtere la obligaюii pentru ambele pгrюi, precum ar fi, contractul de vвnzare-cumpгrare, contractul de schimb etc.
Rezultг, aєadar, cг оn timp ce toate contractele, inclusiv cele unilaterale, fac parte din categoria actelor juridice bilaterale sau multilaterale, оn schimb, actele juridice unilaterale nu sunt contracte, ele fiind rezultatul manifestгrii unilaterale de voinюг.
Clasificarea actelor juridice оn unilaterale, bilaterale єi multilaterale prezintг importanюг sub aspectul aprecierii valabilitгюii lor din punct de vedere al voinюelor. Astfel, actele unilaterale sunt valabile prin manifestarea voinюei unei singure pгrюi, оn timp ce pentru valabilitatea actelor bilaterale єi multilaterale trebuie sг existe douг sau mai multe voinюe juridice.
Regimul juridic al viciilor de consimюгmвnt este diferit, оn funcюie de cele douг categorii de acte. Оntr-adevгr eroarea ca viciu de consimюгmвnt se poate оntвlni atвt la actele unilaterale, cвt єi la cele bilaterale єi multilaterale, pe cвnd dolul єi violenюa se оntвlnesc de regulг, numai la actele bilaterale єi multilaterale.
2. Acte juridice cu titlu gratuit єi acte juridice cu titlu oneros
La baza acestei clasificгri stг scopul urmгrit de pгrюi la оncheierea actului juridic civil.
Actele cu titlu gratuit sunt actele prin care se procurг uneia din pгrюi un folos patrimonial ca aceasta din urmг sг fie obligatг, la rвndul ei, la un echivalent. Sunt acte cu titlu gratuit, testamentul, donaюia, comodatul, mandatul gratuit etc.
La rвndul lor actele cu titlu gratuit se оmpart оn libertгюi єi acte dezinteresate. Libertгюile sunt acte cu titlu gratuit prin care o persoanг оєi micєoreazг propriul sгu patrimoniu, fгrг a primi оn schimb un echivalent cum este, de pildг, donaюia. Actele dezinteresate sunt acele acte prin care o persoanг face alteia un serviciu, fгrг a micєora propriul sгu patrimoniu, cum ar fi, spre exemplu, mandatul remunerat, оmprumutul fгrг dobвndг, depozitul gratuit etc.
Actele cu titlu oneros sunt acele acte prin care o persoanг procurг alteia un folos patrimonial оn schimbul unui echivalent, fiecare din pгrюi urmгrind un avantaj economic. Оn legгturг cu definiюia contractului oneros, оn art cccc se aratг: “contractul oneros este acela оn care fiecare parte voieєte a-єi procura un avantaj”. Sunt contracte cu titlu oneros, contractul de vвnzare-cumpгrare, contractul de antreprizг, contractul de locaюiune etc.
Оmpгrюirea actelor juridice оn gratuite єi oneroase prezint interes juridic din mai multe puncte de vedere. Astfel, atвt sub aspectul capacitгюii de a оncheia actele cu titlu gratuit cвt єi al exigenюelor de formг ale aceloraєi acte, legea prevede condiюii mult mai severe, оn raport cu actele cu titlu oneros. De asemenea, pentru actele cu titlu oneros prin lege, sunt stabilite condiюii mult mai severe sub aspectul rгspunderii pгrюilor, iar obligaюiile pгrюilor sunt mai amгnunюit єi mai exigent reglementate, faюг de actele cu titlu gratuit.
3. Оn funcюie de momentul оn care urmeazг sг-єi producг efectele, actele juridice se оmpart оn acte оntre vii єi acte pentru cauzг de moarte. Actele care se оncheie pentru a-єi produce efectele оn timpul vieюii celor de la care emanг se numesc acte оntre vii (inter vivos). Ele sunt marea majoritate a actelor juridice. Dimpotrivг, actele care se оncheie pentru a-єi produce efectele numai dupг moarte, se numesc acte pentru cauzг de moarte (mortis cauza). Exemplu tipic de acte pentru cauzг de moarte este testamentul prin care testatorul dispune de bunurile ce le va lгsa la deces. Testamentul este numit єi act de ultimг voinюг, fiindcг pвnг la moarte, poate fi oricвnd modificat ori revocat.
Clasificarea actelor juridice оntre vii єi pentru cauzг de moarte prezintг interes din punct de vedere juridic, sub aspectul formei оn care se оncheie. Astfel, actele pentru cauzг de moarte sunt acte solemne, оn timp ce actele оntre vii sunt solemne numai ca excepюie. De asemenea, actele pentru cauzг de moarte sunt supuse unor reglementгri mai restrictive оn ceea ce priveєte capacitatea de a dispune єi uneori, chiar єi cu privire la capacitatea de a primi.
4. Acte constitutive, translative єi declarative
La baza acestei clasificгri se aflг criteriul efectului produs de actul juridic.
Actul contitutiv este acel act juridic care dг naєtere la un drept subiectiv civil ce n-a existat anterior. Sunt acte juridice civile constitutive, actul de constituire a unui uzufruct, a unei ipoteci etc.
Actele translative sunt actele ce au ca efect transmiterea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu оn alt patrimoniu. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt translative cum ar fi spre exemplu, contractul de vвnzare-cumpгrare, donaюia, cesiunea de creanюг etc.
Sunt acte declarative cele care au ca efect recunoaєterea, definitivarea ori consolidarea unui drept subiectiv civil preexistent. Ele definitiveazг drepturi єi obligaюii ale pгrюilor ce au existat anterior оncheierii actului. Fac parte din aceastг categorie partajul (оmpгrюeala), actul confirmativ pentru care o persoanг renunюг la dreptul de a invoca nulitatea relativг.
Interesul juridic al acestei clasificгri constг оn aceea cг actele constitutive єi translative produc efecte numai pentru viitor, оn timp ce actele declarative produc efecte єi pentru trecut.
5. Dupг importanюa lor actele juridice civile se оmpart оn acte de conservare, de administrare єi de dispoziюie
Actele juridice de conservare sunt actele prin care se urmгreєte preоntвmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Intrг оn aceastг categorie actele prin care se оntrerupe prescripюia, оnscrierea unei ipoteci, somaюia etc. Prin astfel de acte, оn schimbul unei cheltuieli minime se pгstreazг sau se salveazг un drept de o valoare mai mare.
Actele juridice de administrare sunt acele acte prin care se realizeazг o normalг punere оn valoare a unui bun ori a unui patrimoniu. Sunt acte de administrare оncasarea veniturilor, perceperea fructelor, asigurarea unui bun, reparaюiile de оntreюinerea a unui bun etc.
Actele de dispoziюie sunt acele acte prin care se оnstrгineazг bunuri, se constituie drepturi reale, principale sau accesorii asupra bunurilor ori se renunюг la drepturi. Fac parte din aceastг categorie contractul de vвnzare-cumpгrare, de schimb, de donaюie, constituirea unui drept de uzufruct, a unei ipoteci, remiterea de donaюie.
Aceastг clasificare prezintг importanюг оn materie de reprezentare єi capacitate. Оntinderea puterilor de reprezentare ale pгrinюilor єi tutorilor depind de categoria de acte luate оn considerare. Astfel, actele de conservare pot fi оncheiate valabil chiar de persoane lipsite de capacitate de exerciюiu. Actele de administrare se оncheie оn numele єi pe seama celui lipsit de capacitate de exerciюiu, de reprezentantul sгu legal – pгrinte sau tutore – fгrг a fi nevoie pentru validitatea lor de оncuviinюare din partea autoritгюii tutelare.
Clasificarea prezintг interes єi оn ceea ce priveєte оntinderea оmputernicirilor mandatarului. Mandatul general este valabil numai pentru actele de conservare єi administrare, iar pentru actele de dispoziюie trebuie sг existe un mandat special.
6. Оn funcюie de modul lor de оncheiere, actele juridice civile se clasificг оn acte consensuale, solemne, formale єi reale.
Actele consensuale sunt acele acte care iau naєtere оn mod valabil prin simpla manifestare de voinюг a pгrюilor, fгrг a fi necesar оndeplinirea vreunei formalitгюi. Оn dreptul nostru civil funcюioneazг regula consensualitгюii actelor juridice civile, оn sensul cг ele sunt valabile prin simpla manifestare de voinюг. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt consensuale.
Sunt solemne sau formale actele pentru validitatea cгrora legea cere expres оncheierea lor оntr-o anumitг formг. Intrг оn aceastг categorie, testamentul, donaюia, contractul de ipotecг etc.
Actele reale sunt acele acte оn care manifestarea de voinюг, este оnsoюitг de remiterea (predarea) bunului. Intrг оn aceastг categorie contractul de оmprumut, de depozit, gajul etc.
Utilitatea distincюiei dintre actele consensuale solemne єi reale se manifestг оn aceea cг nerespectarea formei la actele solemne (formale) este sancюionatг cu nulitatea absolutг, оn vreme ce actele consensuale sunt valabile indiferent de forma оn care au fost оncheiate. Оncheierea actelor juridice solemne prin mandatar presupune ca єi procura sг fie fгcutг оn formг solemnг, ceea ce nu se cere оn cazul actelor consensuale.
De asemenea, regimul probator este diferit pentru toate cele trei categorii de acte.
7. Clasificarea actelor juridice civile оn acte patrimoniale єi acte nepatrimoniale se face оn funcюie de conюinutul lor:
Actul juridic patrimonial este actul al cгrui conюinut este susceptibil de a fi evaluat оn bani. Intrг оn aceastг categorie actele juridice civile privesc drepturile reale єi drepturi de creanюг.
Actul juridic nepatrimonial este acela al cгrui conюinut nu poate fi evaluat оn bani. Ele privesc drepturile nepatrimoniale.
Aceastг clasificare prezintг interes din punct de vedere juridic оn materia nulitгюilor єi a ocrotirii persoanelor incapabile.
8. Dupг cum au sau nu legгturг cu modalitгюile actului juridic civil (termen, condiюie, sarcinг) distingem acte pure єi simple єi acte afectate de modalitгюi.
Actul juridic pur єi simplu este actul care nu este afectat de modalitгюi. Intrг оn aceastг categorie cгsгtoria, adopюia, recunoaєterea filiaюiei, opюiunea succesoralг.
Actele afectate de modalitгюi este actul care cuprinde o modalitate, adicг un termen, o condiюie sau o sarcinг, оn funcюie de care оncepe sau оnceteazг sг-єi producг efectele. Sunt acte juridice civile afectate de modalitгюi contractul de оmprumut, contractul de vвnzare cu clauzг de оntreюinere, contractul de asigurare, contractul de donaюie cu sarcinг, etc.
Importanюa acestei clasificгri se manifestг sub aspectul valabilitгюii, оn sensul cг оn cazul actelor juridice civile de a cгror esenюг este existenюa unei modalitгюi, lipsa acesteia atrage dupг sine ineficienюa actului. De asemenea, sub aspectul efectelor, la actele pure єi simple, efectele se produc imediat, definitiv єi irevocabil, оn timp ce la actele afectate de modalitгюi, producerea sau оncetarea efectelor depinde de un eveniment viitor care este termenul sau condiюia.
9. Actele juridice principale єi actele juridice accesorii
La baza acestei clasificгri se aflг raportul ce existг оntre ele. Actele juridice principale sunt acele acte care au o existenюг de sine stгtгtoare independentг de vreo legгturг cu alte acte. Majoritatea actelor juridice de drept civil sunt acte principale оn sensul cг regimul lor juridic nu este dependent de al altor acte juridice.
Actele juridice accesorii sunt acele acte care nu au o existenюг de sine stгtгtoare, soarta lor juridicг depinzвnd de soarta unui act juridic principal. Aєa sunt spre exemplu, contractele prin care se constituie garanюii, cum ar fi fidejusiunea, amanetul, ipoteca, sunt acte accesorii оn raport cu actul generator al obligaюiei garantate.
Importanюa acestei clasificгri se manifestг pe planul examinгrii validitгюii єi eficacitгюii acestor acte, soarta juridicг a actelor accesorii depinzвnd оntrutotul de soarta juridicг a actelor principale.
Оn raport cu cauza sau scopul lor, actele juridice civile pot fi оmpгrюite оn acte cauzale єi acte abstracte.
Actul cauzal este acela pentru a cгrui validitate nu este necesar examinarea cauzei. Sunt acte abstracte titlurile de valoare, adicг оnscrisurile оn care sunt оncorporate drepturi de creanюг, cum ar fi, spre exemplu, obligaюiunile cec, cambiile, conosamentele.
Importanюa acestei clasificгri constг оn aceea cг la actele cauzale, cauza fiind un element esenюial pentru valabilitatea lor, lipsa, falsitatea, ilicitatea ori imoralitatea cauzei sunt sancюionate cu nulitatea actelor respective, оn timp ce actele abstracte fiind detaєate de cauza lor, absenюa, nerealizarea, ilicitatea sau imoralitatea cauzei nu au nici o оnrвurire asupra valabilitгюii lor.
10. Оn funcюie de modul cum pot fi оncheiate, actele juridice civile se оmpart оn acte strict personale єi acte оncheiate prin reprezentare.
Actele juridice personale sunt acele acte care nu pot fi оncheiate decвt personal, nefiind susceptibile a fi оncheiate prin reprezentant. Astfel de acte sunt testamentul, cгsгtoria, recunoaєterea filiaюiei, etc.
Actele juridice оncheiate printr-un reprezentare sunt actele juridice ce se оncheie de o altг persoanг оn calitate de reprezentant.
Importanюa acestei clasificгri constг оn aceea cг actele strict personale constituind excepюia, sunt guvernate de norme juridice ce cuprind unele reguli speciale ce sunt de strictг interpretare єi aplicare. De asemenea, оn timp ce valabilitatea actului juridic strict personal se apreciazг numai оn raport de persoana sau persoanele ce le оncheie, la actele оncheiate prin reprezentant se apreciazг єi prin persoana reprezentantului.
11. Dupг reglementarea єi denumirea lor legalг, actele juridice civile se clasificг оn acte numite (tipice) єi acte nenumite (atipice)
Sunt acte juridice numite sau tipice acele care au o denumire stabilitг de legislaюia civilг, precum єi o reglementare proprie. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt numite, cum ar fi, spre exemplu, contractul de vвnzare-cumpгrare, mandatul, locaюie, depozit, etc.
Prin acte juridice nenumite se оnюeleg acele acte care nu sunt nominalizate єi nu au o reglementare proprie оn legislaюia civilг. Un asemenea act juridic civil este contractul de vвnzare cu clauzг de оntreюinere.
Clasificarea actelor numite єi nenumite prezintг importanюг juridicг sub aspectul regulilor aplicabile celor douг categorii de acte. Astfel, actelor juridice civile nenumite li se aplicг regulile generale ce reglementeazг actele juridice sau ale celui cu care are mai multг asemгnare.
12. Dupг modul lor de executare, actele juridice civile se оmpart оn acte cu executare imediatг єi acte cu executare succesivг.
Actele cu executare imediatг sunt acele acte a cгror executare se produce o singurг datг, printr-o singurг prestaюie din partea debitorului. Fac parte din aceastг categorie, darul manual, vвnzarea-cumpгrarea unui bun, cвnd pe loc se plгteєte preюul єi se predг bunul.
Actele juridice cu executare succesivг sunt acele acte a cгror executare se realizeazг prin mai multe prestaюii succesive. Intrг оn aceastг categorie, contractul de rentг viagerг, donaюia cu sarcina оntreюinerii, vвnzarea-cumpгrarea оn rate etc.
Aceastг clasificare prezintг interes din punct de vedere juridic sub aspectul sancюiunilor ce se aplicг оn caz de neexecutare. Astfel, оn timp ce contractele sinalagmatice cu executare imediatг li se aplicг rezoluюiunea pentru neexecutarea culpabilг sau necorespunzгtoare, contractelor sinalagmatice cu executare succesivг li se va aplica rezilierea. De asemenea, оn cazul actelor juridice cu executare succesivг, pentru fiecare prestaюie curge o prescripюie extinctivг distinctг.
13. Оn funcюie de rolul voinюei pгrюilor оn stabilirea conюinutului actului juridic civil, distingem acte subiective єi acte condiюie.
Actele juridice subiective se caracterizeazг prin aceea cг оntreg conюinutul lor este stabilit prin voinюa pгrюilor care le-au оncheiat. Acestea sunt marea majoritate a actelor de drept civil.
Actele juridice condiюie sunt acele acte al cгror conюinut este predeterminat de norme imperative, pгrюile actelor juridice exprimвndu-єi voinюa numai оn privinюa naєterii lor. Exemplu de act juridic condiюie este cгsгtoria.
Aceastг clasificare prezintг importanюг din punct de vedere al aprecierii condiюiilor de validitate ale celor douг acte. Astfel, conюinutul actelor juridice condiюie fiind reglementat оn mod imperativ de lege, valabilitatea lor se apreciazг оn limitele acestor norme juridice imperative, оn vreme ce aprecierea valabilitгюii actelor subiective al cгror conюinut este stabilit de pгrюi se face оn limite mai largi.
Pe de altг parte, оn timp ce actele juridice condiюie nu pot fi decвt cele stabilite єi reglementate de lege, actele subiective nu se limiteazг numai la cele expres reglementate de lege.


Condiюiile de valabilitate ale actelor juridice civile.

Dupг reglementгrile de bazг pe care ni le oferг doctrina juridicг, condiюiile esenюiale pentru validitatea convenюiilor sunt:
Capacitatea de a contracta;
Consimюгmвntul valabil al pгrюii care se obligг;
Un obiect determinat;
O cauzг licitг.
Оn legгturг cu aceste prevederi se impun a fi fгcute unele precizгri. Astfel, deєi textul se referг la convenюii, condiюiile enumerate sunt necesare єi valabile pentru toate actele juridice, indiferent cг acestea sunt unilaterale sau bilaterale. Pe de altг parte, deєi textul se referг la consimюгmвntul valabil al pгrюii care se obligг, totuєi toate pгrюile actului juridic, inclusiv creditorul, trebuie sг exprime un consimюгmвnt valabil.
De asemenea actul juridic este valid nu numai cвnd obiectul este determinat, ci єi atunci cвnd acest obiect este doar determinabil, iar оn ceea ce priveєte cauza nu este suficient ca sг fie numai licitг, ci оn plus trebuie sг fie realг єi corespunzгtoare regulilor de moralг.
Оn afara condiюiilor arгtate mai sus, o condiюie esenюialг pentru validitatea actelor juridice o constituie forma pentru actele formale sau solemne.
Pe lвngг condiюiile esenюiale, actul juridic poate cuprinde єi condiюii neesenюiale sau оntвmplгtoare, a cгror lipsг nu poate influenюa valabilitatea actelor juridice, cum ar fi, spre exemplu, modalitгюile actului juridic (termenul єi condiюia).


Noюiunea єi clasificarea condiюiilor de validitate ale actului juridic civil.

Оn literatura de specialitate, condiюiile esenюiale de validitate ale actelor juridice au fost desemnate єi prin termenul de elemente esenюiale. Nu credem cг ar fi vreo greєealг ca pentru desemnarea termenului de condiюii esenюiale de validitate ale actelor juridice єi expresia “cerinюele esenюiale de validitate ale actului juridic”.
Prin condiюii de validitate ale actului juridic trebuie sг de оnюeleagг toate cerinюele sau elementele prevгzute de lege sau stabilite de pгrюi pentru validitatea actului juridic civil.
Condiюiile de validitate ale actului juridic civil se clasificг dupг mai multe criterii. Astfel, оn funcюie de aspectele la care se referг deosebim condiюii de fond єi condiюii de formг. Condiюiile de fond sunt cele care privesc conюinutul actului juridic, iar cele de formг privesc forma de exteriorizare a voinюei, adicг forma pe care o оmbracг acest conюinut.
Оn funcюie de obligativitatea lor, condiюiile actului juridic civil se оmpart оn esenюiale єi neesenюiale. Condiюiile esenюiale sunt acele condiюii care trebuie оndeplinite оn mod obligatoriu, pentru оnsгєi validitatea actului juridic. Dimpotrivг condiюiile neesenюiale pot fi sau nu prezente оn structura actului juridic civil, fгrг consecinюe asupra valabilitгюii acestuia.
Оn sfвrєit, condiюiile actului juridic civil se mai pot clasifica, оn funcюie de sancюiunea ce intervine оn caz de nerespectare a lor, оn condiюiile de validitate a cгror nerespectare se sancюioneazг cu nulitatea actului єi condiюii de eficacitate a cгror nerespectare priveєte doar eficacitatea actului, fгrг nici o оnrвurire asupra valabilitгюii actului juridic civil.


Capacitatea de a оncheia actul juridic civil

Noюiune єi reglementare legalг.

Capacitatea de a оncheia acte juridice civile este una din condiюiile de fond, esenюialг pentru validitatea actului juridic.
Prin capacitate de a оncheia acte juridice civile se оnюelege aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi єi obligaюii civile, prin оncheierea de acte de drept civil. Conceputг оn acest fel, capacitatea de a оncheia acte juridice civile se оnfгюiєeazг ca o parte a capacitгюii de folosinюг a persoanei fizice єi juridice, оn sensul posibil (aptitudinii) de a avea drepturi єi obligaюii civile, precum єi ca o premisг a capacitгюii de exerciюiu, alгturi de discernгmвnt, de a dobвndi drepturi subiective civile єi obligaюii prin оncheierea de acte juridice civile. Cu alte cuvinte, capacitatea de a оncheia acte juridice civile se оntemeiazг atвt pe ideea de a dobвndi prin оncheierea de acte juridice civile.
Sub aspectul reglementгrii legale оn articol …. Enumerвndu-se condiюiile esenюiale pentru validitatea unui act juridic, la pct 1 se prevede expres capacitatea de a contracta. Оn afara acestui text de lege, capacitatea de a оncheia acte juridice civile mai este reglementatг de art … , potrivit cгruia “poate contracta orice persoanг ce nu este declaratг incapabilг de lege” єi art …., care enumerг persoanele incapabile de a оncheia contracte єi anume minorii, interziєii, precum єi toюi acei cгrora legea le-a prohibit oarecare contracte.
Unele reglementгri privind capacitatea de a оncheia acte juridice civile au ca obiect diferite categorii de acte juridice civile. Astfel, potrivit dispoziюiilor art… , minorul de 16 ani poate dispune prin testament de jumгtate din bunurile de care poate dispune potrivit legii persoana majorг, iar оn art … se consacrг principiul potrivit cгruia “orice persoanг este capabilг de a face testament, dacг nu este opritг de lege”. De asemenea, оn toatг materia contractelor de vвnzare-cumpгrare potrivit art …. “Pot cumpгra єi vinde toюi cгrora nu le este oprit prin lege”


Principiul capacitгюii єi excepюia de la acest principiu

Regula оn aceastг materie, consacratг оn doctrinг єi stabilitг єi de practica judecгtoreascг este cг orice persoanг are capacitate de a оncheia acte juridice civile, incapacitгюile constituind excepюii de la aceastг regulг. Оn legгturг cu aceastг regulг оn articolul 12 C. Civ. Se prevede expres cг “nimeni nu poate fi оngrгdit оn capacitate de folosinюг єi nici lipsit, оn tot sau оn parte, de capacitatea de exerciюiu, decвt оn cazurile єi condiюiile stabilite de lege”.
Оn ceea ce priveєte persoanele juridice regula capacitгюii de a оncheia acte juridice este subordonarea principiului specialitгюii capacitatea de folosinюг consacratг prin art. 29 din C. Civ. Potrivit cгruia “persoana juridicг are capacitate juridicг de folosinюг potrivit scopului activitгюii ei”
Capacitatea de folosinюг a persoanei juridice ia naєtere оn momentul aprobгrii statutului sau regulamentului ei, iar оn cazurile cвnd urmeazг sг funcюioneze pe baza regulamentului general privind organizaюiile de stat, respectiv – din momentul publicгrii de cгtre organul competent a hotгrвrii de оnfiinюare a ei. Dacг statutul urmeazг sг fie оnregistrat, capacitatea de folosinюг a persoanei juridice ia naєtere din momentul оnregistrгrii.
Toate actele juridice care nu sunt оncheiate оn vederea realizгrii scopului persoanei juridice sunt sancюionate cu nulitatea.
Incapacitatea de a оncheia acte juridice trebuie sг fie expres prevгzutг de lege, iar textele de lege prin care sunt reglementate astfel de excepюii sunt de strictг interpretare єi aplicare.
Faюг de noюiunea єi reglementгrile legale privitoare la capacitatea de a оncheia acte juridice civile, se poate concluziona cг aceastг capacitate este o stare de drept оn comparaюie cu discernгmвntul care este o stare de fapt care se apreciazг de la persoanг la persoanг, оn funcюie de aptitudinea єi puterea psihointelectualг a acesteia de a aprecia оntre bine єi rгu, licit єi ilicit, moral єi imoral, etc.


Consimюгmвntul

Corelaюia dintre consimюгmвnt єi voinюa juridicг

Pentru ca un act juridic sг ia fiinюг єi sг producг efecte, este absolut necesarг existenюa unei voinюe care sг-l creeze, deoarece actul juridic este manifestarea de voinюг fгcutг cu intenюia de a produce efecte juridice, adicг de a crea, modifica, transmite sau stinge un raport juridic civil.
Privitг оn realitatea ei psihologicг, voinюa este un fenomen complex care cuprinde оn conюinutul ei stгri intelective (senzaюii, percepюii, gвndire, memorie); stгri afective (emoюii єi sentimente) єi stгri volitive (reglarea conduitei, propunerea de scopuri deliberгri, luгri de decizii) єi sub aspectul ei juridic voinюa este un fenomen complex, deoarece structura ei este formatг din douг elemente: consimюгmвnt єi cauzг a (scop).
Corelaюia care existг aєadar, оntre voinюг єi consimюгmвnt este de tipul оntreg parte, voinюa alcгtuind оntregul, iar consimюгmвntul o parte a acestuia.


Formarea єi principiile voinюei juridice

Ceea ce оi determinг pe oameni sг оncheie acte juridice este nevoia lor de a-єi satisface cerinюele de ordin material єi spiritual ale vieюii cotidiene. Aceasta оnseamnг cг orice act de voinюг urmгreєte realizarea unui anumit scop. Sub influenюa nevoilor se formeazг motivele acюiunilor omeneєti, motivele constituind, aєadar, elementul care-l оndeamnг pe om sг-єi propunг anumite scopuri, iar scopul reprezintг ceea ce omul tinde sг realizeze. Tocmai aceastг trгsгturг a acюiunii omeneєti, de a urmгri conєtient realizarea unui anumit scop, ne оngгduie sг denumim acюiunea sa ca act de voinюг.
Cвntгrind motivele care o оndeamnг sг acюioneze, persoana delibereazг pвnг cвnd intervine motivul determinant care antreneazг hotгrвrea de a o оncheia actul juridic proiectat.
Оn procesul psihologic de formare a consimюгmвntului distingem, prin urmare, mai multe etape, єi anume: reflectarea nevoilor оn conєtiinюг, apariюia sub - impulsul lor – a motivelor care оndeamnг la acюiune; deliberarea; intervenюia motivului determinant care este reprezentarea intelectualг a scopului principal, urmгrit єi, оn fine hotгrвrea de a оncheia actul juridic necesar pentru оmplinirea scopului urmгrit, adicг pentru оmplinirea nevoilor care au constituit punctul de plecare al procesului psihologic de formare a voinюei juridice.
Din punct de vedere juridic intereseazг numai intervenюia motivului determinant єi hotгrвrea de a оncheia actul juridic, care constituie cele douг elemente ale voinюei juridice єi anume:
a)consimюгmвntul, care оnseamnг hotгrвrea de a оncheia actul juridic;
b)cauza prin care se оnюelege scopul concret urmгrit prin оncheierea actului respectiv, scop a cгrui reprezentare intelectualг a constituit motivul determinant ale оncheierii actului juridic civil.
Doctrina juridicг civilг consacrг douг principii ce guverneazг voinюa juridicг єi anume principiul libertгюii actelor juridice civile, cunoscut єi sub numele de principiu autonom de voinюг єi principiul voinюei reale, numit єi principiul voinюei interne.
De aici rezultг cг subiectele de drept civil sunt libere sг оncheie orice acte juridice, dar respectвnd legea єi bunele moravuri. Cu respectarea legii єi a regulilor de moralг, subiectele de drept civil pot sг dea actului juridic оncheiat, conюinutul dorit de ele. Ele sunt, de asemenea, libere sг modifice sau sг punг capгt actului juridic pe care l-au оncheiat.
Pentru a produce efecte juridice, respectiv, pentru a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice de drept civil, voinюa trebuie sг fie exteriorizatг de forul interior al autorului ei. Cu alte cuvinte, voinюa internг trebuie manifestatг оn exterior pentru a fi cunoscutг de alte persoane. Voinюa juridicг cuprinde, aєadar, douг elemente: voinюa internг (realг) єi voinюa declaratг (exteriorizatг). Pentru a putea da naєtere la efecte juridice оntre voinюa internг єi cea declaratг trebuie sг existe o concordanюг deplinг. Existг оnsг cazuri оn care nu existг concordanюг оntre voinюa єi cea internг, situaюie оn care se ridicг problema cгreia dintre acesteia trebuie sг i se acorde prioritate.


Definiюia єi cerinюele de validitate ale consimюгmвntului

Consimюгmвntul este condiюia esenюialг, de fond, prevгzutг de lege, pentru validitatea actului juridic civil.
Prin consimюгmвnt se оnюelege hotгrвrea unei persoane de a se obliga juridiceєte єi manifestarea оn exterior a acestei hotгrвri. Consimюгmвntul este оn aceastг accepюiune, un element fundamental єi necesar al oricгrui act juridic civil.
Оntr-un alt sens, mai apropiat de sensul etimologic al cuvвntului prin consimюгmвnt se desemneazг acordul de voinюг al pгrюilor, оn actele juridice bilaterale єi multilaterale.
Pentru a fi valabil consimюгmвntul trebuie sг оndeplineascг, cumulativ, urmгtoarele cerinюe:
a)hotгrвrea de a оncheia actul juridic trebuie sг fie exteriorizatг. Atвta timp cвt consimюгmвntul nu a fost exteriorizat nu are nici o semnificaюie juridicг.
Formele declaraюiei de voinюг pot fi alese liber de cгtre cei ce оncheie actul juridic cu excepюia cazurilor prevгzute de lege, cвnd manifestarea de voinюг trebuie sг оmbrace o formг specialг.
Modurile de exteriorizare a consimюгmвntului sunt variate. Vorbele єi оnscrisurile sunt cele mai frecvente. Dar оn afarг de declaraюia expresг, fгcutг verbal, оn scris sau chiar printr-un gest, spre exemplu chemarea unui taxi, consimюгmвntul se mai poate manifesta єi prin sгvвrєirea unei acюiuni cum ar fi, spre exemplu, оnceperea executгrii unui mandat din care rezultг оn mod concludent acceptarea mandatului ori chiar prin adoptarea unei anumite atitudini (staюionarea taxiurilor оn anumite locuri ce le sunt rezervate).
Оn literatura de specialitate, ca єi оn practica judiciarг s-a pus problema valorii juridice a tгcerii. Оn principiu tгcerea prin ea оnsгєi nu poate valora consimюгmвntul.
Cu toate acestea, legea prevede unele cazuri оn care tгcerea valoreazг consimюгmвntul. Astfel, dacг dupг expirarea termenului stipulat prin contractul de locaюiune, locatarul rгmвne єi este lгsat оn posesia bunului, locaюiunea se considerг reоnnoitг care se numeєte tacitг relocaюiune. Tгcerea mai poate valora consimюгmвntul atunci cвnd pгrюile atribuie tгcerii semnificaюie juridicг de consimюгmвnt sau o astfel de semnificaюie rezultг din obicei.
b)consimюгmвntul trebuie sг provinг de la o persoanг care are discernгmвnt. Actul juridic civil fiind un act de voinюг, autorii manifestarea de voinюг trebuie sг aibг puterea de a discerne єi a aprecia consecinюele actului juridic pe care le оncheie.
Persoanele care au deplinг capacitate de exerciюiu, sunt prezumate cг au discernгmвnt. Minorii pвnг la vвrsta de 15 ani alienaюii mintali єi debilii mintali puєi sub interdicюie judecгtoreascг sunt prezumaюi cг au discernгmвntul necesar sг оncheie acte juridice civile, fie datoritг vвrstei lor fragede, fie datoritг stгrii lor de sгnгtate mintalг.
Оntre 15 єi 18 ani minorii au capacitate de exerciюiu restrвnsг єi оn aceastг perioadг discernгmвntul lor juridic este оn curs de formare. Ei au discernгmвnt, оnsг le lipseєte experienюa vieюii juridice, motiv pentru care actele lor juridice sunt оncuviinюate оn prealabil de ocrotitorii lor legali.
c)consimюгmвntul trebuie sг fie exprimat cu intenюia de a produce efecte juridice, adicг de a angaja, pe autorul lui din punct de vedere juridic. De aici consecinюa cг obligaюiile de ordin moral, cele de politeюe sau pur amicale, precum єi cele оncheiate sub o condiюie pur postetativг, a cгrei realizare depinde exclusiv de voinюa celui ce se obligг, nu sunt obligaюii juridice. Оn aceste cazuri, declaraюia de voinюг nu are valoare juridicг, fiindcг lipseєte intenюia de a se obliga juridiceєte.
d)Consimюгmвntul sг nu fie alterat prin vreun viciu de consimюгmвnt. Caracterul conєtient єi liber al consimюгmвntului poate fi alterat de anumite оmprejurгri denumite vicii de consimюгmвnt. Оntr-adevгr, potrivit dispoziюiilor art, c civ “consimюгmвntul nu este valabil cвnd este dat prin eroare, smuls prin violenюг sau surprins prin dol”. Viciile care altereazг caracterul conєtient єi liber al consimюгmвntului sunt: eroarea, dolul, violenюa єi leziunea.


Viciile de consimюгmвnt

Eroarea. Eroarea este o falsг reprezentare a realitгюii la оncheierea unui act juridic. Оn raport cu consecinюele pe care le produce eroarea poate distinge voinюa juridicг, poate vicia consimюгmвntul sau poate sг nu aibг nici o influenюг asupra voinюei, fiind indiferent din punct de vedere juridic. Rezultг, aєadar, cг оn funcюie de efectele la care dг naєtere, eroarea este de trei feluri: eroarea obstacol, denumitг єi distinctiv de voinюг, eroare-viciu de consimюгmвnt єi eroare indiferentг.
Eroarea obstacol este cea mai gravг formг de eroare, ea оmpiedicвnd formarea actului juridic. Acest fel de eroare se оntвlneєte оn cazul оn care ea cade asupra naturii actului juridic, adicг o parte crede cг оncheie un act juridic de vвnzare-cumpгrare, iar cealaltг parte cг оncheie un act juridic de donaюie, precum єi оn cazul оn care eroarea cade asupra identitгюii obiectului, respectiv, o parte crede cг obiectul actului juridic este un apartament, iar cealaltг parte cг obiectul actului оl constituie o garsonierг.
Eroarea obstacol оmpiedicвnd formarea actului juridic echivaleazг cu lipsa consimюгmвntului ceea ce atrage dupг sine nulitatea actului juridic civil оncheiat sub imperiul acestei erori.
Eroarea viciazг consimюгmвntul оn douг cazuri єi anume: cвnd eroarea cade asupra calitгюilor substanюiale ale obiectului adicг asupra acelor calitгюi care au fost determinante la оncheierea actului juridic єi fгrг de care – dacг n-ar fi intervenit eroarea – actul nu s-ar fi оncheiat (de exemplu, se crede cг se cumpгrг un tablou original al unui pictor renumit єi оn realitate este o copie) єi atunci cвnd eroarea cade asupra identitгюii sau asupra calitгюilor speciale ale persoanei celui cu care s-a оncheiat contractul, оn acele contracte оn care consideraюia persoanei cocontractului єi a calitгюilor sale speciale (aptitudini deosebite, talent, reputaюie etc.) sunt hotгrвtoare la оncheierea contractului (actul cu titlu gratuit, mandat, depozit, angajarea de specialiєti sau artiєti).
Prin urmare, ceea ce viciazг consimюгmвntul єi anularea actului juridic este eroarea asupra motivului determinant, dacг acest motiv a fost o calitate substanюialг a obiectului sau identitatea ori оnsuєirile speciale ale persoanei cocontractului.
Actele juridice civile оncheiate sub imperiul erorii sunt sancюionate cu nulitate relativг.
Оn toate celelalte cazuri, eroarea este consideratг ca indiferentг. Ea nu viciazг consimюгmвntul єi ca atare nu are nici o influenюг asupra valabilitгюii actului juridic (de exemplu, eroarea asupra calitгюilor nesubstanюiale) erori de calcul.
Оn funcюie de natura realitгюii fals reprezentate, eroare poate fi: eroare de fapt, adicг o falsг reprezentare a realitгюii faptelor єi eroarea de drept care constг оn falsa reprezentare a existenюei ori conюinutului unei legi.
Problema admisibilitгюii erorii de drept ca viciu de consimюгmвnt este controversat. Unii autori invocвnd argumente rezultвnd din obligaюia cunoaєterii legii оntemeiazг pe prezumюia de cunoaєtere a legii considerг cг eroarea de drept nu poate fi invocatг ca viciu de consimюгmвnt.
Considerгm alгturi de marea majoritate a autorilor, precum єi de practica judecгtoreascг cг eroarea de drept poate fi invocat ca viciu de consimюгmвnt. Eroarea de drept оn mгsura оn care produce aceleaєi efecte ca єi eroarea de fapt nu poate fi respinsг ca viciu de consimюгmвnt, deoarece cel ce invocг eroarea de drept nu cautг sг se sustragг de la aplicarea legii civile, ci se mгrgineєte sг arate cг a avut o falsг reprezentare a realitгюii cu privire la aceasta, ceea ce are ca urmare anularea actului juridic.
Pentru ca falsa reprezentare a realitгюii la оncheierea unui act juridic civil sг fie viciu de consimюгmвnt trebuiesc оndeplinite cumulativ urmгtoarele douг condiюii: elementul asupra cгruia cade eroarea trebuie sг fie hotгrвtor, determinant pentru оncheierea actului juridic, оn sensul cг dacг ar fi fost cunoscut realitatea, actul nu se оncheia єi faptul – la contracte – cг celгlalt contractant a cunoscut sau trebuie sг cunoascг, оn оmprejurгrile date, cг motivul determinant asupra cгruia a purtat eroarea, a fost determinant, hotгrвtor pentru оncheierea actului juridic.
Conform principiilor probaюiunii judiciare, dovada erorii trebuie sг fie fгcutг de cel ce invocг eroarea ca viciu de consimюгmвnt. Fiind un fapt juridic eroarea poate fi doveditг prin orice mijloc de probг admis de lege, inclusiv prin martori єi prezumюii.
Dolul (viclenia). Dolul este inducerea оn eroare a unei persoane prin folosirea de mijloace viclene оn scopul de a o determina sг оncheie un act juridic. Dolul nu viciazг consimюгmвntul direct, ci prin mijlocirea erorii pe care o provoacг. Ceea ce viciazг consimюгmвntul este, aєadar, eroarea provocatг de dol. Victima dolului nu se оnєealг, ci este оnєelatг, fiind indusг оn eroare de o altг persoanг prin mijloace viclene.
Dolul ca viciu de consimюгmвnt presupune douг elemente єi anume, un element subiectiv intenюional, constвnd оn intenюia de a induce o persoanг оn eroare pentru a o determina sг оncheie un act juridic єi un element obiectiv, material care constг оn оntrebuinюarea de mijloace viclene prin care se оnюeleg acte combinate de єiretenie, abilitгюi sau maєinaюiuni cu caracter de оnєelгciune, prin intermediul cгrora se realizeazг intenюia de inducere оn eroare. Acest element al dolului poate consta nu numai dintr-o acюiune, ci dintr-o omisiune, dolul fiind cunoscut оn acest caz prin denumirea de dol prin reticenюг єi constг оn necomunicarea celeilalte pгrюi a unor оmprejurгri esenюiale pentru оncheierea actului.
Din aceste prevederi legale rezultг cг pentru a fi viciu de consimюгmвnt, dolul trebuie sг оndeplineascг cumulativ, urmгtoarele douг condiюii: оn primul rвnd eroarea provocatг de dol sг fie determinantг, hotгrвtoare pentru оncheierea actului juridic sau, aєa cum se exprimг un autor “maєinaюia dolosivг trebuie sг-єi producг efectele оn aєa fel оncвt fгrг existenюa ei actul nu s-ar fi оncheiat” єi оn al doilea rвnd dolul sг emane de la celгlalt cocontractant.
Caracterul determinant, hotгrвtor al dolului se apreciazг ca єi la eroare, dupг criterii subiective de la caz la caz, оn funcюie de experienюa de viaюг, pregгtirea єi alte оmprejurгri care оl privesc pe cel ce se pretinde victima dolului.
Оn ceea ce priveєte cea de a doua condiюie, care se referг la mijloacele viclene оntrebuinюate de una din pгrюi, оn literatura de specialitate s-a admis cг aceastг condiюie este оndeplinitг єi atunci cвnd provine de la un terю, dacг cealaltг parte are cunoєtinюг de aceastг оmprejurare, precum єi atunci cвnd mijloacele viclene provin de la reprezentantul celeilalte pгrюi.
Cвnd eroarea provocatг de dol a fost elementul hotгrвtor care a determinat consimюгmвntul, dolul se numeєte principal єi conduce la nulitatea relativг a actului.
Cвnd, dimpotrivг, eroarea provocatг de dol nu a fost elementul hotгrвtor al consimюгmвntului, dolul se numeєte incidental єi poate conduce numai la obюinerea de despгgubiri (de exemplu se poate cere o reducere de preю, dacг s-a cumpгrat prea scump din cauza dolului).
Pentru a putea conduce la nulitatea actului, dolul trebuie dovedit, cгci dolul nu se presupune. Fiind un fapt juridic, dolul poate fi dovedit prin orice mijloace de probг.
Deєi dolul nu este decвt o eroare provocatг, el prezintг totuєi o utilitate proprie, cгci – spre deosebire de eroare propriu-zisг – dolul viciazг consimюгmвntul єi atunci cвnd poartг asupra altor elemente decвt calitгюile substanюiale ale obiectului sau identitatea ori оnsuєirile speciale ale persoanei cocontractantului, оn acele contracte оn care consideraюia persoanei este determinantг. Apoi, dolul este mult mai uєor de dovedit decвt eroarea, cгci pe cвnd la dol obiectul probei оl constituie elementele de fapt (mijloacele viclene exteriorizate) uєor de dovedit, dimpotrivг, la eroare obiectul probei este un element psihologic (falsa reprezentare a realitгюii) mai greu de dovedit.
Violenюa. Violenюa este ameninюarea unei persoane cu un rгu, оn aєa fel оncвt оi insuflг acesteia o temere care o determinг sг оncheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi оncheiat.
Violenюa sau constrвngerea poate fi de douг feluri: fizicг єi psihicг (moralг). Violenюa fizicг existг atunci cвnd ameninюarea cu un rгu priveєte integritatea fizicг a persoanei ori a bunurilor sale. Violenюa psihicг (moralг) se referг єa ameninюarea cu un rгu a cinstei, a onoarei, a reputaюiei persoanei etc.
Sub aspectul structurii sale, violenюa presupune douг elemente, єi anume:
a)Ameninюarea cu un rгu (element obiectiv) care poate fi de naturг fizicг (omor, lovituri) de naturг patrimonialг (distrugerea unor bunuri, sistarea unor plгюi etc.) sau de naturг moralг (ameninюarea de atingere a onoarei, ameninюarea de pгrгsire etc.)
b)Insuflarea unei astfel de temeri (element subiectiv) care sг constrвngг victima violenюei sг оncheie actul juridic pe care altfel nu l-ar fi оncheiat. Temerea provocatг de ameninюare se va aprecia оn funcюie de criteriile subiective, vвrstг, sex, vigoare, experienюa vieюii etc.
Ceea ce viciazг consimюгmвntul este mai degrabг, teama insuflatг de violenюг, decвt оnsгєi violenюa, care rгmвne faptul exterior ce provoacг temerea. Starea psihologicг de teamг оn care o persoanг se transpune sub influenюa violenюei dг naєtere motivului (evitarea rгului) care o determinг sг оncheie actul, motiv determinant care n-ar fi existat dacг voinюa sa ar fi fost liberг.
Pentru ca violenюa sг vicieze consimюгmвntul єi sг poatг conduce la anularea actului se cere ca ameninюarea sг fie injustг (nelegitimг). Dacг ameninюarea se referг la un rгu оn a cгrui producere nu se vede nimic ilicit sau la o faptг pe care cel care ameninюa era оndreptгюit sг o sгvвrєeascг, o asemenea ameninюare nu poate justifica atacarea actului sгvвrєit sub imperiul ameninюгrii cu nulitatea.
De asemenea, pentru a vicia consimюгmвntul, violenюa nu trebuie sг fie numai injustг ci, trebuie sг fie determinantг, hotгrвtoare pentru victima violenюei de a оncheia actul juridic. Aprecierea caracterului determinant al temerii produse de violenюг, se face dupг criterii subiective privind victima violenюei cum ar fi, vвrsta, gradul de culturг la acesteia, locul unde s-a exercitat violenюa.
Spre deosebire de dol, nu se cere ca violenюa sг provinг de la celгlalt cocontractant.
Оn literatura de specialitate se apreciazг cг violenюa viciazг consimюгmвntul nu numai cвnd, violenюa provine de la persoane, ci єi atunci cвnd temerea este insuflatг de оmprejurгrile exterioare, obiective ce constituie starea de necesitate.
Actele juridice оncheiate sub imperiul violenюei vor fi sancюionate cu nulitatea relativг.
Leziunea. Prin leziune se оnюelege paguba materialг pe care o suferг una din pгrюile contractante din cauza disproporюiei de valoare dintre cele douг prestaюii, existente, оn chiar momentul оncheierii contractului.
Elementele leziunii diferг оn funcюie de concepюia ce a stat la baza reglementгrii ei. Astfel, potrivit concepюiei subiective, leziunea implicг structural douг elemente єi anume disproporюia de valoare оntre contraprestaюii єi existenюa unei stгri de nevoie оn care se aflг una din pгrюile contractante de care profitг cealaltг parte.
Оn concepюia obiectivг leziunea se rezumг la un singur element єi anume la paguba ce rezultг din disproporюia de valoare dintre cele douг prestaюii.
Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune se cer оntrunite, cumulativ, urmгtoarele condiюii: leziunea sг fie consecinюг directг єi nemijlocitг a оncheierii actului juridic respectiv; leziunea sг existe оn raport cu momentul оncheierii actului єi disproporюia de valoare оntre prestaюii sг fie vгditг.
Pot fi anulate pentru leziune numai actele juridice civile ce оndeplinesc, cumulativ, urmгtoarele condiюii: sunt acte juridice civile de administrare, cu titlu oneros; sunt acte juridice comutative єi sunt оncheiate de minorii cu capacitate de exerciюiu restrвnsг fгrг оncuviinюarea pгrinюilor sau tutorelui, acte pгgubitoare pentru minor.


Cauza actului juridic civil

Noюiunea cauzei actului juridic civil

Cauza este o condiюie esenюialг de validitate a actelor juridice civile. Cauza constituie alгturi de consimюгmвnt cel de al doilea element al voinюei juridice.
Prin cauzг se оnюelege scopul concret оn vederea cгruia se оncheie un act juridic. Privit din punct de vedere juridic, cauza precede efectele actului juridic civil, ea fiind prefigurarea mentalг a scopului urmгrit ce se realizeazг оnainte єi оn vederea оncheierii actului juridic civil. Tocmai оn vederea realizгrii acestui scop pгrюile оncheie actul juridic.
Cauza este un element specific fiecгrei manifestгri de voinюг оn parte. Aceasta оnseamnг cг la contracte care sunt rezultatul manifestгrii de voinюг a douг sau mai multe pгrюi, obligaюia fiecгrei pгrюi are o cauzг proprie, fгrг a exista o cauzг comunг a contractului. Ea existг nu numai la contracte, dar єi la actele de voinюг unilateralг.


Elementele cauzei
Cauza cuprinde douг elemente єi anume: scopul imediat al consimюгmвntului care constг оn reprezentarea sau considerarea, оn contractul bilaterale oneroase a contraprestaюiei celeilalte pгrюi, оn contractele reale, remiterea bunului, iar оn actele juridice gratuite, intenюia de liberalitate. Acest prim element al cauzei este abstract, obiectiv єi invariabil acelaєi, оn aceeaєi categorie de acte juridice. Scopul imediat al consimюгmвntului constituie cel de al doilea element al cauzei, el reprezentвnd mobilul principal ce a determinat оncheierea actului juridic. Scopul imediat este elementul concret, subiectiv єi variabil de la un act juridic la altul. Aєa, spre exemplu, оn contractele de vвnzare-cumpгrare scopul imediat este, pentru toюi cumpгrгtorii dobвndirea dreptului de proprietate asupra bunului cumpгrat, fгrг nici o deosebire de la un contract la altul, iar scopul imediat diferг de la contract la contract, оn funcюie de destinaюia concretг оn vederea cгreia, lucrul a fost cumpгrat.
Aceastг concepюie care include printre elemente cauza єi scopul imediat, elementul concret, subiectiv єi variabil.


Condiюiile de validitate ale cauzei

Pentru a fi valabilг cauza trebuie sг оndeplineascг, cumulativ urmгtoarele condiюii: sг existe, sг fie realг єi sг fie licitг.
Оn actele juridice civile cauza lipseєte atunci cвnd una din pгrюi nu are discernгmвnt fiindcг formarea voinюei juridice cu cele douг elemente ale sale – consimюгmвntul єi cauza – presupune existenюa discernгmвntului. Оn acest caz lipsa cauzei va atrage dupг sine nulitatea relativг a actului juridic, deoarece aceasta este sancюiunea lipsei consimюгmвntului.
Cauza este inexistentг єi atunci cвnd lipseєte scopul imediat al actului juridic respectiv, consideraюia contraprestaюiei celeilalte pгrюi la contractele cu titlu oneros, lipsa predгrii bunului оn actele juridice reale єi lipsa intenюiei de liberalitate оn actele juridice cu titlu gratuit. Оn astfel de situaюii actul juridic va fi sancюionat cu nulitate absolutг.
Cauza nu este realг atunci cвnd existг eroarea asupra motivului determinant, adicг asupra scopului imediat al cauzei. Falsitatea cauzei atrage dupг sine nulitatea relativг a actului juridic.
Sancюiunea actului juridic civil оn care cauza are caracter ilicit este nulitatea absolutг.


Obiectul actului juridic civil

Noюiune

Оn literatura de specialitate, problema noюiunii obiectului actului juridic civil este controversatг. Оn legгturг cu aceasta оn principal, au fost formulate trei opinii. Astfel оntr-o primг opinie se considerг cг obiectul actului juridic constг оn crearea, modificarea, transmiterea ori stingerea unui raport juridic. Acestei opinii i se reproєeazг cг face confuzie оntre obiectul єi efectele generale ale actului juridic.
Оntr-o altг opinie se considerг cг obiectul actului juridic civil constг оn interesele reglementate de pгrюi prin mijlocirea actului juridic оn temeiul єi оn limita legii. Єi acestei opinii i s-a reproєat cг leagг оn mod artificial obiectul actului juridic de noюiunea de interese, noюiune care are valenюe apropiate mai degrabг cauzei decвt obiectului actului juridic civil.
Оn sfвrєit o a treia opinie considerг cг obiectul actului juridic civil este оnsuєi obiectul raportului juridic civil nгscut din acel act juridic. Cu alte cuvinte, obiectul actului juridic оl constituie conduita pгrюilor, adicг acюiunile sau inacюiunile la care sunt оndreptгюite sau de care sunt юinute pгrюile actului juridic. Aceastг opinie este susюinutг de mare majoritate a autorilor care s-au referit la obiectul actului juridic.
Faюг de cele arгtate considerгm cг prin obiect al actului juridic se оnюelege conduita pгrюilor stabilitг prin actul juridic, adicг acюiunile sau inacюiunile de care sunt юinute pгrюile sau de la care trebuie sг se abюinг.


Condiюiile de valabilitate ale obiectului actului juridic civil.

Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie sг оndeplineascг urmгtoarele condiюii:
A)obiectul actului juridic civil trebuie sг existe. Aceastг primг condiюie, este єi cea mai importantг, deoarece dacг obiectul nu existг nu se mai pune problema observгrii celorlalte condiюii ale sale.
Necesitatea existenюei obiectului se apreciazг оn momentul оncheierii actului juridic.
Pot alcгtui obiect al actului juridic civil єi bunurile viitoare, cu excepюia succesiunilor nedeschise оncг.
b)obiectul actului juridic civil trebuie sг se afle оn circuitul civil;
c)obiectul actului juridic civil trebuie sг fie determinat sau determinabil;
obiectul este determinat cвnd se precizeazг elementele care оl individualizeazг єi este determinabil cвnd se prevгd оn actul juridic suficiente elemente cu ajutorul cгrora el va putea fi determinat оn viitor. Raюiunea acestei condiюii este impusг de nevoia asigurгrii executгrii exacte a prestaюiei la care s-au angajat pгrюile actului juridic, potrivit cu voinюa lor. Dacг obiectul actului juridic se referг la bunuri certe, condiюia este оndeplinitг prin indicarea caracterelor lui particulare. Dacг оnsг este vorba de bunuri generice , determinarea lor se face prin indicarea precisг a cantitгюii, a calitгюii, valorii sau prin stabilirea unor criterii de determinare viitoare a acestora.
d)obiectul actului juridic civil trebuie sг fie posibil. Aceastг condiюie este determinatг de regula de drept potrivit cгreia nimeni nu se poate obliga la imposibil. Este vorba aici numai de imposibilitatea absolutг єi de neоnvins єi nu de imposibilitatea rezultвnd din nepriceperea debitorului sau din cauze relative (subiective). Оn cazul obligaюiilor de a da un bun cert, imposibilitatea nu poate proveni decвt din cauza pieririi bunului respectiv, intervenitг anterior, оncheierii actului, iar оn cazul obligaюiei de a da bunuri de gen, obiectul este imposibil numai оn ipoteza cвnd nu mai este cu putinюг sг se producг bunurile respective, inexistenюa lor momentan neconstituind propriu-zis o imposibilitate absolutг de executat. Obligaюia de a da se poate referi єi la bunuri viitoare cu condiюia cг ele sг fie posibile єi determinate sau determinabile.
e)Obiectul actului juridic civil trebuie sг fiei licit єi corespunzгtor regulilor de moralг. Pe cale de consecinюг, conduita pгrюilor actului juridic civil trebuie sг fie conform atвt cu legea, cвt єi cu regulile de moralг. Actele juridice оncheiate cu nesocotirea acestei condiюii sunt sancюionate cu nulitate absolutг;
f)Obiectul actului juridic civil trebuie sг fie un fapt personal al celui ce se obligг. Nimeni nu poate fi obligat prin voinюa altuia. Nu se poate deci promite оntr-un act juridic faptul altuia, ci numai faptul sгu personal, afarг de cazul cвnd aceastг promisiune se face оn calitate de mandatar. Convenюia prin care o parte se obligг sг determine pe in terю sг consimtг la оncheierea unui act juridic este valabilг, deoarece nu se promite faptul terюului, ci faptul propriu de a depune toate diligenюele pentru a convinge pe terю sг оncheie actul juridic;
g)Cel ce se obligг trebuie sг fie titularul dreptului. Оn actele juridice constitutive sau translative de drepturi este necesar ca cel ce se obligг sг fie titular dreptului pentru care s-a obligat. Aceastг condiюie este consecinюa principiului de drept potrivit cгruia nimeni nu se poate obliga оn mod valabil la ceva ce nu are sau sг transmitг altuia mai multe drepturi decвt are el оnsuєi.


Forma actului juridic civil

Principiul consensualismului actelor juridice civile

Оn principiu, actele juridice civile nu reclamг necesitatea observгrii vreunor forme pentru validitatea lor. Voinюa juridicг manifestatг, oricum, prin vorbe, prin оnscrisuri, prin semne, etc., este suficientг pentru оncheierea unui act juridic, iar contractul se formeazг prin simplul acord de voinюг al pгrюilor. Voinюa juridicг este deci independentг de forma pe care o оmbracг pentru a se exterioriza. Ea produce efecte juridice, fгrг a fi nevoie pentru aceasta de a se manifesta оn anumite forme.
Prin urmare, оn principiu, actele juridice sunt consensuale оn оnюelesul cг ele se оncheie valabil prin simpla manifestare de voinюг a celor de la care emanг.


Noюiunea єi clasificarea condiюiilor de formг ale actelor juridice civile.

Prin formг a actului juridic civil se оnюelege modalitatea de exteriorizare a manifestгrii de voinюг fгcut cu intenюia de a crea, modifica sau a stinge un raport juridic concret. Cu alte cuvinte єi оntr-o formulare mai sinteticг, forma actului juridic civil reprezintг modul de exteriorizare a manifestгrii de voinюг.
Ca o derogare de la principiul consensualismului actelor juridice civile, оn funcюie de consecinюele juridice ale nerespectгrii formei se disting trei condiюii de formг єi anume:
forma cerutг ad validatem, adicг pentru оnsгєi validitatea actului juridic civil;
forma cerutг ad probationem, adicг pentru a se face dovada actului juridic civil;
forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil.
Forma cerutг de validitate a actului juridic civil. Actele juridice pentru validitatea cгrora se cer оndeplinirea sub sancюiunea nulitгюii absolute, anumite condiюii de formг se numesc acte formale sau solemne. La actele formale sau solemne, forma constituie o condiюie de validitate.
Forma ca o condiюie de validitate a actului juridic civil constг оn necesitatea оndeplinirii formalitгюii prestabilite de lege ori de pгrюi privind exteriorizarea voinюei cu ocazia оncheierii actului juridic.
Raюiunea formei ca o condiюie esenюialг de validitate a actului juridic civil este determinatг, оn primul rвnd, de nevoia asigurгrii deplinei libertгюi єi certitudini manifestгrii consimюгmвntului оn al doilea rвnd, de a atenюiona pгrюile cu privire la importanюa deosebitг pe care o au actele ce necesitг оncheierea lor оntr-o anumitг formг єi, оn al treilea rвnd, de a asigura un control din partea statului cu privire la respectarea condiюiilor de validitate a unor acte juridice civile care depгєesc prin conюinutul lor interesele strict personale ale pгrюilor.
Forma cerutг pentru validitatea actului juridic civil se caracterizeazг printr-o serie de trгsгturi specifice ce юin de esenюa formei єi anume: este un element constitutiv al actului juridic, lipsa formei fiind sancюionatг cu nulitate absolutг a actului; presupune manifestarea expresг de voinюг, ceea ce exclude manifestarea tacitг a voinюei pгrюilor єi este , оn principiu, exclusivг, оn sensul cг, de regulг, actul se оncheie оn formг autenticг, єi nu permite pгrюilor posibilitatea unei opюiuni, cu excepюia testamentului.
Forma ad validatem trebuie sг cuprindг оntregul conюinut al actului juridic, nefiind admisг trimiterea la o sursг exterioarг prin care sг se determine conюinutul actului juridic civil. De asemenea, actele juridice aflate оn raport de interdependenюг cu actele formale sau solemne, chiar dacг ele privite separat nu trebuie sг оndeplineascг aceastг condiюie, trebuie totuєi sг fie acte formale sau solemne cum ar fi, spre exemplu, mandatul pentru оncheierea unui act formal trebuie sг оmbrace forma autenticг. Tot astfel, actul juridic care determinг ineficacitatea unui act formal sau solemn trebuie sг fie єi el formal sau solemn.
Sunt acte formale: donaюia, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, ipoteca, contractul de societate comercialг.
a)forma-condiюie de probaюiune a actului juridic civil. Forma cerutг actului juridic pentru a fi folosit ca mijloc de probг constг оn cerinюa оntocmirii оn scris a actului juridic civil, fгrг ca lipsa acestei forme sг afecteze validitatea actului juridic. Forma cerutг ca o condiюie de probaюiune a actului juridic, deєi nu are nici o influenюг asupra validitгюii acestuia, totuєi ea are un caracter obligatoriu, deoarece, оn principiu, este inadmisibil dovedirea actului juridic civil cu un alt mijloc de probг.
Forma ad probationem a fost consideratг оn literatura de specialitate ca reprezentвnd, fie o excepюie de la principiul consensualismului, deoarece manifestarea de voinюг trebuie fгcutг оn formг scrisг, fie ca o limitare adusг aceluiaєi principiu, оn sensul cг nedovedirea raportului juridic nгscut din actul juridic are drept consecinюг оnsгєi ineficacitatea acestui raport juridic
b)forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil
Aceastг formг se referг la formalitгюile prevгzute de lege pentru a face actul juridic civil opozabil єi persoanelor care nu au participat la оncheierea lui. Formalitгюile prevгzute de lege se referг, оn primul rвnd, la publicitatea actului juridic civil prin care se constituie sau se transmit drepturi reale care, fiind drepturi absolute sunt opozabile erga omnes.
Forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil este obligatorie. Nerespectarea acestei cerinюe de formг nu va fi sancюionatг cu nulitate absolutг sau imposibilitatea dovedirii actului juridic civil prin alte mijloace de probг, ci cu inopozabilitatea actului faюг de terюele persoane, adicг cu posibilitatea acestora din urmг persoane de a ignora actele juridice ce li se opune de pгrюile care l-au оncheiat. Actul оncheiat este valabil єi va produce efecte оntre pгrюi, оnsг el nu este opozabil terюelor persoane faюг de care actul este ineficace.


Nulitatea actului juridic civil

Definiюie єi funcюiile nulitгюii

Оn lipsa unei definiюii a nulitгюii actelor juridice оn codul civil, literatura de specialitate abundг оn definiюii, care, оnsг, au un numitor comun єi anume acela cг nulitatea este o sancюiune civilг, care intervine cвnd se оnfrвnge o dispoziюie legalг, cu ocazia оncheierii unui act juridic.
Nulitatea este acea sancюiune civilг care intervine dupг оncгlcarea normei de drept, lipsind actul juridic de efectele urmгrite la оncheierea lui.
Analizвnd finalitatea nulitгюii ca instituюie de drept civil, оn opinia domnului profesor T. Pop aceastг instituюie urmгreєte atвt un rol preventiv, cвt єi unul represiv.
Prin urmare, nulitatea urmгreєte atвt o funcюie preventivг, cвt єi una sancюionatorie.
Funcюia preventivг a nulitгюii constг оn ameninюarea cu distrugerea efectelor actului juridic, dacг acesta se оncheie cu nesocotirea dispoziюiilor normative privind condiюiile sale de validitate.
Оntr-adevгr, nulitatea actelor juridice prezintг neajunsul cг nimiceєte aparenюa creatг prin acest act, оmprejurare ce poate produce prejudicii atвt pгrюilor, cвt єi terюilor. De aceea, este preferabil sг se verifice оn prealabil condiюiile de validitate ale actului juridic, pentru a preveni nimicirea efectelor lui, dupг ce s-a оncheiat. O asemenea verificare prealabilг a fost instituitг de legiuitor, doar pentru actele solemne, оnsг ea lipseєte pentru restul actelor juridice. Pentru marea majoritate a actelor juridice pentru care nu se cere forma solemnг, pгrюile au tot interesul pentru a preоntвmpina distrugerea efectelor actului juridic, sг observe prevederile legii civile оnainte de оncheierea lui єi sг se conformeze lor.
Funcюia sancюionatorie intervine dupг оncheierea actului juridic, avвnd drept scop fie оnlгturarea efectelor contrare legii, pe care le conюine acest act, fie оncheierea actului оn totalitate, dacг nu este posibilг menюinerea lui prin оndepгrtarea clauzelor stipulate оn dispreюul unor dispoziюii imperative ale legii.
De reюinut cг nu trebuie confundatг nulitatea actului juridic cu ineficienюa probatorie a оnscrisului constatator.
Se єtie din materia dreptului probator cг pentru dovedirea unor acte juridice legea cere оntocmirea unui оnscris. Acest оnscris, pentru a constitui instrument probator trebuie sг оndeplineascг anumite condiюii prevгzute de lege. Nerespectarea acestor condiюii atrage ineficienюa оnscrisului doveditor, ceea ce оnseamnг cг оnscrisul este lipsit de efectele sale оn materie de probг dar nu afecteazг validitatea operaюiilor juridice, care poate fi doveditг, eventual, prin alte mijloace de probг. Dacг оnscrisul reprezintг o condiюie pentru validitatea chiar a operaюiilor juridice (caz actelor juridice solemne), nulitatea оnscrisului atrage єi nulitatea actului juridic.


Evoluюia concepюiei cu privire la nulitatea actului juridic

Оn dreptul roman, concepюia asupra nulitгюii era cristalizatг оn douг adagii: qui contra legem agit nihil agit precum єi quod nullum est nullum producit efectum. De aici rezultг cг nulitatea era totalг єi iremediabilг sau, altfel spus, actul juridic era nimicit оn totalitate, neexistвnd posibilitatea menюinerii lui parюiale cu оnlгturarea clauzelor prin care s-a оncгlcat legea.
Оn concepюia clasicг, care se afla оncг sub influenюa dreptului roman, nulitatea era asimilatг cu ineficacitatea actului juridic, оn totalitatea sa, fiind tratat ca o stare organicг a acestuia, deoarece s-a оncheiat cu nesocotirea dispoziюiilor legale. Nulitatea avea ca efect desfiinюarea actului juridic оn оntregime єi ca o consecinюг, nimicirea tuturor efectelor sale. Deci nulitatea era totalг єi iremediabilг, ca єi оn dreptul roman.
Оn concepюia modernг s-a formulat teoria proporюionalitгюii efectelor nulitгюii оn raport cu cauzele care au determinat-o, urmгrile nulitгюii trebuind sг se mгrgineascг numai la cele efecte care contravin legii, celelalte efecte ale actului menюinвndu-se. Оn aceastг concepюie, nulitatea este оn principiu parюialг єi remediabilг. Finalitatea nulitгюii оn aceastг concepюie este apгrarea actului juridic prin menюiunea lui, dupг ce s-au оnlгturat efectele care contravin legii.
Concepюia dreptului romвn contemporan asupra nulitгюii actului juridic este aceea a unei nulitгюi оn principiu parюiale єi remediabile, nulitatea actului juridic avвnd menirea de a suprima numai efectele care contravin dispoziюiilor legale оncгlcate la оncheierea actului, lгsвndu-se neatinse celelalte efecte.
Оn aceastг concepюie nulitatea totalг intervine numai atunci cвnd clauzele care contravin legii au constituit cauza principalг єi determinantг a оncheierii actului juridic.


Clasificare nulitгюii actelor juridice

Teoria nulitгюii actelor juridice clasificг aceste acte, оn raport de mai multe criterii, astfel:
Оn raport de natura interesului ocrotit de lege єi de regimul ei juridic, nulitatea este de douг feluri: nulitate absolutг єi nulitate relativг.
Nulitatea absolutг este sancюiunea ce intervine оn caz de nerespectare, cu ocazia оncheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteєte un interes general, public.
Nulitatea relativг este sancюiunea ce intervine оn cazul de nerespectare, cu ocazia оncheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteєte un interes particular, privat.
Оndoctrinг єi оn jurisprudenюг se foloseєte pentru nulitatea absolutг expresiile “nul de drept” sau “nul”, ori “nul de plin drept” sau “actul va fi nul”, iar pentru nulitatea relativг expresiile “actul este anulabil” sau “actul poate fi anulat”.
Оn raport de оntinderea efectelor, nulitatea poate fi totalг sau parюialг.
Nulitatea totalг este aceea care desfiinюeazг actul juridic оn оntregime.
Nulitatea parюialг este aceea care desfiinюeazг numai unele efecte ale actului juridic acesta rгmвnвnd оn fiinюг єi producвndu-єi celelalte efecte.
Оn dreptul civil romвn, nulitatea parюialг reprezintг regula, iar nulitatea totalг excepюia, aceasta оnsemnвnd cг nulitatea unei clauze a actului juridic nu atrage ineficacitatea оntregului act, ea mгrginindu-se numai la acea clauzг.
Nulitatea totalг va interveni ori de cвte ori clauza (sau clauzele) care contravine legii a constituit cauza impulsivг єi determinantг a оncheierii actului juridic (exemplu bunurile soюilor єi оnstrгinarea lor).
Оn raport de existenюa ori inexistenюa unei norme care sг edicteze expres sancюiunea, nulitatea este de douг feluri: expresг sau virtualг.
Nulitatea expresг (textualг, explicitг) este aceea care este prevгzutг anume оntr-o dispoziюie legalг.
Nulitatea virtualг (implicitг, tacitг) este aceea care, fгrг a fi prevгzutг expres de lege, rezultг оn mod neоndoelnic din felul de exprimare a normei legale sau din scopul acesteia.
Exemplu art ….. declarг: “bunurile dobвndite оn timpul cгsгtoriei, de oricare dintre soюi, sunt, de la data dobвndirii lor, bunuri comune ale soюilor. Orice convenюie contrarг este nulг”.
Pe de altг parte, din modul de redactare sau din scopul anumitor prevederi legale rezultг cг оncгlcarea acestora atrage nulitatea actului juridic, deєi aceste prevederi nu conюin expres sancюiunea nulitгюii. Suntem оn prezenюa unei nulitгюi virtuale.
Drept exemplu constituie prevederile art. 575 din C. civ. Care declarг: “Testamentul trebuie sг fie оntocmit оn formг scrisг, cu indicarea locului єi datei оntocmirii lui, sг fie semnat cu mвna proprie a testatorului єi autentificat pe cale notarialг”. La fel art. 240 prevede cг contractul de vвnzare cumpгrare a casei de locuit trebuie sг fie оncheiat оn formг scrisг, autentificat notarial єi оnregistrat la birourile de inventariere tehnicг.
Exemple din cc cu privire la formele testamentului, donaюiuni
Оn raport de caracterul condiюiilor de validitate nerespectatг nulitatea este de douг feluri: de fond єi de formг.
Nulitatea de fond este acea sancюiune a actului juridic оncheiat cu nerespectarea condiюiilor esenюiale de validitate ale acestuia єi anume: capacitatea de a contracta, consimюгmвntul valabil al pгrюii ce se obligг, un obiect determinat єi o cauzг licitг.
Cu pгrere de rгu legislaюia civilг a Republicii Moldova nu prevede expres condiюiile de valabilitate ale convenюiilor, acestea fiind stabilite de cгtre doctrinг.
Nulitatea de formг este acea sancюiune a actului juridic оncheiat cu nerespectarea formei cerute de lege ad validatem.
Aceastг clasificare prezintг interes redus, deoarece efectul juridic ale nulitгюilor de fond єi de formг sunt aceleaєi.
Оn raport de modul cum opereazг nulitatea se distinge оntre nulitate de drept єi nulitate judiciarг.
Nulitatea de drept este aceea care opereazг оn puterea legii, independent de intervenюia instanюei judecгtoreєti.
Nulitatea judiciarг este aceea pronunюatг de instanюa judecгtoreascг, care lipseєte de efecte actul juridic civil.
Clasificarea aceasta este de origine francezг, iar cвnd nulitatea era prevгzutг expres de lege (actul este “nul de drept”), ea opera оn puterea legii, fгrг intervenюia instanюei de judecatг.
Оn dreptul civil romвn, distincюia оntre nulitгюile de drept єi judiciare este nesemnificativг оn practicг, deoarece оn toate cazurile, indiferent cг suntem оn prezenюa unei nulitгюi absolute, cвnd instanюa constatг aceastг nulitate, sau a unei nulitгюi relative, cвnd instanюa pronunюг nulitatea, pentru ca actul juridic sг fie desfiinюat de regulг intervine organul jurisdicюional.
Оn legislaюia romвnг existг texte care declarг “nul de drept” un act juridic, dar, pentru a оnlгtura situaюia juridicг creatг prin acest act se impune o hotгrвre judecгtoreascг de declarare a nulitгюii. Aєa de pildг, art statueazг: “Convenюia fгcutг prin eroare, violenюг sau dol nu este nulг de drept, ci dг loc numai acюiunii de nulitate”.
La noi оn юarг conform art. 60 C.civ. care precizeazг cг: “cel al cгrui consimюгmвnt a fost viciat prin оnєelгciune, violenюг, ameninюare оn urma unei оnvoieli dolosive sau оn urma unui concurs de оmprejurгri grele poate cere anulare convenюiei”
Deci, conchidem noi, nimeni nu-єi poate face singur dreptate, desfiinювnd situaюia juridicг existentг, ci trebuie sг recurgг la justiюie.


Cauzele de nulitate a actului juridic

Privite оn general, cauzele care conduc la nulitatea actului juridic s-ar subsemna ideii de nerespectare a dispoziюiilor legale, care reglementeazг condiюiile necesare pentru ca aceasta sг fie valabilг.
Оn doctrinг sunt considerate cauze de nulitate a actului juridic urmгtoarele:
Оncгlcarea dispoziюiilor legale referitoare la capacitatea de a оncheia actul juridic;
Lipsa unui element esenюial, structural, al actului juridic (consimюгmвntul, obiectul, cauza);
Vicierea consimюгmвntului exprimat оn actul juridic;
Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
Ilicitatea sau imoralitatea cauzei;
Nesocotirea dispoziюiilor imperative ale legii, ordinii publice єi bunurilor moravuri;
Nerespectarea formei cerute de lege pentru actele solemne;
Lipsa sau nevalabilitatea autorizaюiei administrative pentru unele acte juridice;
Frauda legii.
De menюionat cг nesocotirea acestor cauze de nulitate conduce fie la nulitatea absolutг, fie la nulitatea relativг a actului juridic.

Cauze de nulitate absolutг

Sancюiunea nulitгюii absolute a actului juridic intervine оn urmгtoarele cazuri:
Cвnd se оncalcг dispoziюiile legale referitoare la capacitatea civilг a persoanei. Este vorba de: a) nerespectarea de cгtre unele persoane a incapacitгюii speciale la care sunt supuse pentru ocrotirea vreunui interes social obєtesc. O asemenea incapacitate specialг este prevгzutг de art .. pentru judecгtori, procurori єi avocaюi, care sunt opriюi sг cesioneze drepturi litigioase єi b) lipsa capacitгюii de folosinюг a dreptului datoritг nerespectгrii principiului specialitгюii de cгtre persoana juridicг;
Cвnd actul juridic este lipsit de un element esenюial, de o condiюie esenюialг pentru validitatea lui consimюгmвntul, obiectul, cauza. Consimюгmвntul lipseєte cu desгvвrєire оn cazul erorii-obstacol, cвnd voinюa celor douг pгrюi nu s-a оntвlnit pentru a se оncheia valabil actul juridic. Оn acest caz nu suntem оn prezenюa unui viciu de consimюгmвnt, ci оn prezenюa unui obstacol la оncheierea actului juridic;
Cвnd obiectul actului juridic nu este valabil (este obiect ilicit sau imoral);
Cвnd cauza actului juridic nu este valabilг (este ilicitг sau imoralг);
Cвnd forma cerutг de lege оn mod obligatoriu, nu a fost respectatг de pгrюi;
Cвnd au fost nesocotite dispoziюiile imperative ale legii, ordinii publice єi bunele moravuri;
Cвnd lipseєte autorizaюia administrativг, ori aceasta nu este valabilг, оntrucвt s-a acordat cu оncгlcarea legii;
Cвnd pentru actul juridic оncheiat s-a fraudat legea.


Cauze de nulitate relativг

Sancюiunea nulitгюii relative a actului juridic intervine оn urmгtoarele cazuri:
Cвnd consimюгmвntul exprimat оn actul juridic a fost viciat prin eroare, dol, violenюг sau leziuni;
Cвnd a lipsit discernгmвntul uneia din pгrюi оn momentul оncheierii actului juridic;
Cвnd actul juridic a fost оncheiat de persoane lipsite de capacitate de exerciюiu sau de persoane cu capacitate de exerciюiu sau de persoane cu capacitate de exerciюiu restrвnsг, care n-au avut оncuviinюгrile prevгzute de lege. Este vorba de: a) actul juridic оncheiat de persoane lipsite de capacitate de exerciюiu (minorii sub 15 ani єi persoanele sub interdicюie); b) actul juridic оncheiat de un minor cu capacitatea de exerciюiu restrвnsг, fгrг оncuviinюarea ocrotitorului legal, act care este lezionar pentru minor; c) actul juridic оncheiat fгrг оncuviinюarea autoritгюii tutelare.
Cвnd actul juridic a fost оncheiat cu nesocotirea unor interdicюii legale prevгzute оn scopul ocrotirii unor interese particulare.


Regimul juridic al nulitгюii

Clasificarea nulitгюii оn absolutг єi relativг este deosebit de importantг din cauza regimului juridic diferit al celor douг categorii de nulitгюi. Acest regim diferit se datoreazг naturii distincte a interesului ocrotit prin norma juridicг оncгlcatг. Dacг interesul ocrotit este cel general, obєtesc, atunci sancюiunea оncгlcгrii legii este nulitatea absolutг cu regimul ei juridic propriu, iar dacг interesul ocrotit este particular al pгrюilor sau al uneia dintre ele, atunci sancюiunea оncгlcгrii legii este nulitatea relativг, cu regimul ei juridic distinct.
Regimul juridic al nulitгюii se referг la regulile care genereazг atвt nulitatea absolutг cвt єi nulitatea relativг.
Deosebirea de regimul juridic dintre nulitatea absolutг єi nulitatea relativг priveєte trei aspecte: a) persoanele care pot invoca nulitatea; b) prescrierea dreptului la acюiune єi c) posibilitatea acoperirii nulitгюii prin confirmarea actului juridic.
Оn cele ce urmeazг vom examina separat regimul juridic al nulitгюii absolute єi regimul juridic al nulitгюii relative.


Regimul juridic al nulitгюii absolute

Regulile care cвrmuiesc regimul juridic al nulitгюii absolute sunt:
a)Nulitatea absolutг poate fi invocatг de orice persoanг interesatг. Persoanele interesate pot fi: pгrюile actului juridic, avвnzii cauzг ai pгrюilor, procurorul єi chiar instanюa din oficiu. De observat cг, оnsгєi partea care ar fi vinovatг de faptele ce constituie cauza nulitгюii, poate cere constatarea nulitгюii absolute єi desfiinюarea retroactivг a actului juridic, invocвnd chiar cauza pe care a invocat-o personal. Aceasta se explicг prin aceea cг s-a оncгlcat o dispoziюie legalг imperativг al cгrei scop este ocrotirea unui interes general obєtesc. Se acordг neоndoios, prioritate ordinii de drept, faюг de interesul particular al uneia sau ambelor pгrюi. Оntrucвt, actele juridice sunt guvernate de principiul consensualismului acestora, numгrul persoanelor care pot invoca nulitatea absolutг este destul de restrвns. Terюii care sunt strгini de actul juridic, vor putea invoca nulitatea absolutг a acestuia numai оn mгsura оn care actul juridic le este opozabil, deoarece numai atunci se bucurг de un interes ocrotit de lege.
b)Acюiunea оn nulitate absolutг este imprescriptibilг. Aceasta оnseamnг cг acюiunea оn constatarea nulitгюii absolute poate fi intentatг oricвnd, nefiind оngrгdit de vreo duratг оn timp de la оncheierea actului. Imprescriptibilitatea acюiunii оn nulitate absolutг rezultг din douг оmprejurгri:
Fiind o acюiune оn constatarea unei nulitгюi opereazг оn puterea legii;
Este expres prevгzutг de text.
c)Nulitatea absolutг nu poate fi acoperitг prin confirmarea actului. Оntrucвt nulitatea absolutг are ca fundament ocrotirea unor interese generale, obєteєti єi de aici dreptul oricгrei persoane de a o invoca, actul juridic lovit de nulitate absolutг nu poate fi confirmat. Pгrюile nu au decвt posibilitatea de a оncheia un act juridic nou, valabil, care nu poate valida vechiul act nul, ci va fi un act juridic independent, a cгrui exigenюг оncepe оn momentul оncheierii lui. Vechiul act juridic va rгmвne оn continuare nul. Exem cгsгtoria.


Regimul juridic al nulitгюii relative

Regulile care cвrmuiesc regimul juridic la nulitгюii relative sunt:
Nulitatea relativг poate fi invocatг numai de persoana ocrotitг de dispoziюia legalг ce reglementeazг nulitatea.
De pildг, nulitatea relativг pentru viciu de consimюгmвnt nu poate fi invocatг decвt de partea al cгrui consimюгmвnt a fost viciat la оncheierea actului juridic, deoarece numai оn vederea ocrotirii acestuia legiuitorul a statuat posibilitatea anulгrii actului. Desigur cг numai partea respectivг poate aprecia, оn ce mгsurг consimюгmвntul i-a fost viciat, єi оn ce mгsurг i-au fost vгtгmate interesele. Cealaltг parte nu poate invoca nulitatea relativг a actului juridic respectiv.
Sunt situaюii cвnd fiecare dintre pгrюile contractante va putea invoca nulitatea relativг. De exemplu, dacг un contract a fost оncheiat оntre doi minori, fiecare dintre aceєtia va fi оn drept sг invoce nulitatea relativг a contractului.
Mai trebuie menюionat situaюia оn care fiecare parte contractantг poate invoca nulitatea relativг a contractului, dar pentru temeiuri juridice diferite. Aєa de pildг, o parte poate invoca nulitatea pentru lipsa capacitгюii de exerciюiu la оncheierea contractului, iar cealaltг pentru un viciu de consimюгmвnt (eroarea de exemplu).
Tot astfel, aceastг nulitate poate fi invocatг єi de procuror, оn mгsura оn care acюiunea оn anulare nu are un caracter stric personal.
Acюiunea оn nulitate relativг este supusг prescripюiei extinctive. Termenul de prescripюie este de trei ani єi el оncepe sг curgг dupг distincюiile art. 79 C. civ. Potrivit textului acestui articol “ Prescripюia оncepe sг curgг din ziua оn care s-a nгscut dreptul la acюiune; dreptul la acюiune se naєte din ziua cвnd persoana a aflat sau trebuia sг afle, cг i-a fost оncгlcat un drept”. Оn caz de viclenie ori eroare sau оn celelalte cazuri de anulare, prescripюia оncepe sг curgг de la data cвnd cel оndreptгюit, reprezentantul sгu legal sau persoana chematг de lege sг-i оncuviinюeze actele, a cunoscut cauza anulгrii, оnsг cel mai tвrziu de la оmplinirea a 18 luni de la data оncheierii actului”
De observat cг termenul de prescripюie susmenюionat se aplicг numai la acюiunile avвnd un obiect patrimonial. Referitor la acюiunile nepatrimoniale, ele sunt оn principiu imprescriptibile.
Dupг оmplinirea termenului de prescripюie, dreptul la acюiune оn anulare actului juridic se stinge, dar nulitatea relativг poate fi invocatг pe cale de excepюie, oricвnd, оntrucвt numai dreptul la acюiune se stinge.
Nulitatea relativг poate fi acoperitг prin confirmare.
Confirmarea nu este altceva decвt un act juridic unilateral prin care o persoanг renunюг la dreptul sгu de a invoca nulitatea relativг a unui act juridic.
Confirmarea poate fi fгcutг оn douг moduri: expres єi tacit
Confirmarea expresг se face printr-un оnscris (numit act confirmativ), care trebuie sг оndeplineascг o sumг de condiюii. Cele mai importante condiюii privesc pe autorul confirmгrii actului anulabil, care nu este decвt persoana ce putea invoca nulitatea relativг. Aceastг persoanг trebuie sг fie capabilг, iar consimюгmвntul ei sг nu fie alterat de vreun viciu. De aici concluzia cг confirmarea actului anulabil nu poate fi fгcutг decвt dupг оncetarea incapacitгюii sau dupг оncetarea sau descoperirea viciului de consimюгmвnt, iar autorul confirmгrii trebuie sг fie conєtient de viciul actului juridic pe care-l confirmг.
Actul de confirmare expresг trebuie sг оndeplineascг єi el condiюiile de valabilitate єi anume: sг cuprindг elementele esenюiale ale actului juridic (obiect cauzг, natura obligaюiei), cauza nulitгюii єi intenюia de a renunюa la acюiunea оn anulare.
Confirmarea tacitг rezultг din executarea actului anulabil.
Principalul efect el anulгrii este acela cг anulabilitatea actului juridic dispare retroactiv aceasta оnsemnвnd cг, dupг confirmare, partea nu mai poate invoca nulitatea relativг a actului juridic, nici pe cale de acюiune, nici pe cale de excepюie.


Constatarea nulitгюii absolute єi pronunюarea nulitгюii relative.

Desfiinюarea efectelor actului juridic lovit de nulitate absolutг sau de nulitate relativг trebuie sг fie opera instanюei judecгtoreєti. Este de notat cг rolul instanюei judecгtoreєti nu este acelaєi оn cazul celor douг nulitгюi (absolutг єi relativг).
Nulitatea absolutг opereazг prin puterea legii, chiar din momentul оncheierii actului juridic. Оntrucвt actul juridic nu a luat fiinюг оn mod legal, dacг pгrюile ajung la оnюelegere cu privire la recunoaєterea nulitгюii actului juridic, nu este necesar sг se recurgг la sesizarea instanюei judecгtoreєti pentru a constata nulitatea absolutг. Faюг de оmprejurarea cг a devenit o practicг constantг recurgerea la autoritгюile justiюiei pentru constatarea nulitгюii absolute, conchidem cг acordul pгrюilor referitor la recunoaєterea nulitгюii absolute este, de regulг, irealizabilг.
Prin urmare nulitatea absolutг este constatatг de instanюa de judecгtoreascг, care face o aplicare necesarг a legii, nu o apreciere proprie. Acюiunea оn constatarea nulitгюii absolute este imprescriptibilг.
Оn contrast cu nulitatea absolutг, nulitatea relativг nu opereazг prin puterea legii, оntrucвt actul juridic anulabil a luat fiinюг єi el necesitг a fi desfiinюat de cгtre instanюa judecгtoreascг.
Prin urmare, nulitatea relativг este supusг aprecierii instanюei judecгtoreєti, care o pronunюг, єi ea opereazг deci prin puterea hotгrвrii judecгtoreєti.
Este necesar a оnvedera cг єi pгrюile au posibilitatea sг desfiinюeze actul juridic anulabil, dar dacг nu se оnюeleg, partea оndreptгюitг trebuie sг intenteze acюiune оn justiюie. Cum aceastг acюiune este prescriptibilг оn termenul general de prescripюie (trei ani), оn cazul оn care partea a pierdut acest termen, actul juridic nu mai poate fi desfiinюat єi el rгmвne valabil, chiar dacг anterior fusese susceptibil de anulare.
Оn literatura juridicг s-a precizat cг acюiunea оn nulitate este o acюiune autonomг, care are drept scop sг restabileascг ordinea de drept оncгlcatг. Chiar dacг actul juridic оncheiat cu оncгlcarea legii a produs unele consecinюe patrimoniale, scopul principal al acюiunii оn nulitate este оnlгturarea efectelor actului juridic nul єi abia apoi repararea daunelor patrimoniale. Iatг de ce se afirmг cг acюiunea оn nulitate este o acюiune autonomг, care urmгreєte sг asigure preemюiunea ordinii de drept.


Efectele nulitгюii actului juridic

Noюiune єi reglementare

Efectul nulitгюii rezidг оn desfiinюarea actului juridic din momentul оncheierii sale, ceea ce conduce la restabilirea ordinii de drept оncгlcate.
Actul juridic nul poate produce efecte оn viitor, iar efectele produse оn trecut se desfiinюeazг retroactiv. Aєadar nulitatea opereazг nu numai pentru viitor, ci єi pentru trecut. Retroactivitatea este consecinюa fireascг a nulitгюii actului juridic.
Trebuie reюinut cг efectele nulitгюii sunt aceleaєi – lipsa de eficacitate a actului juridic – indiferent cг ne gгsim оn prezenюa nulitгюii absolute sau a nulitгюii relative.
Оntrucвt nulitatea opereazг retroactiv, efectele acesteia vor depinde єi de alюi factori, care au survenit dupг оncheierea actului juridic, cum ar fi: executarea sau neexecutarea actului juridic, transmiterea drepturilor de cгtre dobвnditor unor terюe persoane subdobвnditoare.


Principiile efectelor nulitгюii actului juridic

Efectele nulitгюii sunt cвrmuite de trei principii importante:
Principiul retroactivitгюii efectelor nulitгюii actului juridic;
Principiul restabilirii situaюiei anterioare оncheierii actului juridic;
Principiul anulгrii actelor juridice subsecvente, ca o consecinюг a anulгrii actului juridic;


Principiul retroactivitгюii efectelor nulitгюii actelor juridice

Aplicarea sancюiunii nulitгюii actului juridic atrage dupг sine desfiinюarea retroactivг a efectelor actului respectiv, iar pentru viitor actul juridic nu va mai produce efecte. Cu alte cuvinte actul nul va mai produce efecte pentru viitor, iar efectele produse оn trecut se desfiinюeazг retroactiv.
Retroactivitatea conduce la desfiinюarea efectelor actului juridic, care s-au produs оn trecut (оntre data оncheierii actului єi data anulгrii sau constatгrii nulitгюii lui) єi la оncetarea producerii lor оn viitor, dupг pronunюarea hotгrвrii judecгtoreєti prin care actul juridic a fost anulat sau care a constatat nulitatea absolutг a acestuia. Оn realitate, оn baza retroactivitгюii efectelor nulitгюii, pгrюile se vгd оn situaюia anterioarг оncheierii actului juridic, deoarece numai astfel concordanюa dintre lege єi actul respectiv poate fi armonizatг.
Prin urmare, оn baza principiului retroactivitгюii efectelor nulitгюii actului juridic, efectele actului contrare legii sunt retroactiv desfiinюate, iar pгrюile urmeazг sг fie repuse оn situaюia anterioarг оncheierii actului.
Оn ipoteza оn care actul juridic nu a fost executat, pronunюarea anulгrii ori constatarea nulitгюii actului conduce la ineficacitatea lui, pгrюile fiind considerate cг n-au avut niciodatг dreptul sau obligaюii reciproce. Drept urmare, nici una dintre pгrюi nu mai poate cere executarea actului.
Оn ipoteza оn care actul juridic a fost executat оn totalitate sau оn parte, odatг cu declararea nulitгюii sau anularea acestuia se desfiinюeazг retroactiv efectele lui, iar pгrюile sunt obligate sг-єi restituie reciproc prestaюiile executate.
Principiul retroactivitгюii efectelor nulitгюii se оntemeiazг pe un alt principiu fundamental al dreptului єi anume pe principiul supremaюiei legii, pentru cг nu este оngгduit ca оn viaюa noastrг juridicг sг existe acte juridice ale cгror efecte sunt contrare legii, de aceea se impune оnlгturarea lor єi restabilirea ordinii de drept оncгlcate.
De la principiul retroactivitгюii efectelor nulitгюii existг cвteva excepюii dictate fie de caracterul ireversibil al prescripюiilor executate, fie de raюiuni de politicг juridicг.
Excepюiile vizeazг cazurile оn care efectele nulitгюii actului juridic se produc numai pentru viitor, nu єi pentru trecut, ceea ce оnseamnг cг efectele actului juridic declarat nul sau anulat sunt menюinute pe trecut (pe perioada dintre data declarгrii nulitгюii sau anulгrii actului juridic єi data оncheierii lui).
Excepюiile invocate de doctrinг de la principiul retroactivitгюii efectelor nulitгюii actului juridic sunt:
1. Menюinerea efectelor produse оn trecut de contractele cu executare succesivг (de exemplu, contractul de оnchiriere, contractul de vвnzare-cumpгrare cu o clauzг de оntreюinere), datoritг ireversibilitгюii prestaюiilor executate succesiv. Оn toate aceste contracte, care dau naєtere la prestaюii succesive sau continue, de durata оn timp, din moment ce prestaюiile s-au efectuat, ele nu mai pot fi оnlгturate pe trecut. Astfel, un contract de оnchiriere оn executarea cгruia locatorul a asigurat folosinюa locuinюei, iar locatarul a plгtit chiria, nu poate fi desfiinюat єi pentru trecut, deoarece obligaюia de a pune la dispoziюia locuinюa s-a consumat ireversibil, iar restituirea chiriei plгtite nu se justificг, deoarece ar conduce la оmbogгюirea locatarului fгrг just temei.
2. Recunoaєterea efectelor actului juridic оncheiat cu оncгlcarea unor condiюii de validitate, deoarece legea nu stabileєte constatarea nulitгюii actului (cu consecinюa desfiinюгrii ex tunc), ci desfacerea lui pe viitor. Este cazul nerespectгrii condiюiilor de validitate a adopюiei unui minor (art … CF ) privitoare la luarea consimюгmвntului pгrinюilor celui adoptat, nerespectare care este sancюionatг de lege ( art cf ) nu cu nulitate absolutг, ci cu desfacerea adopюiei (deci cu pгstrarea efectelor pe trecut) dar єi aceasta condiюionat, “dacг este оn interesul copilului ca el sг se оntoarcг la aceєtea”.
Prin urmarea actul juridic al adopюiei nu se desfiinюeazг ci numai se desface. Evident cг legiuitorul a avut оn vedere raюiuni de ocrotire a minorului, de aceea s-a abгtut de la principiul retroactivitгюii efectelor nulitгюii actului juridic.
3. Menюinerea efectelor cгsгtoriei chiar dacг a fost declaratг nulг, оn privinюa copiilor rezultaюi din acea cгsгtorie (exemplu declararea nulitгюii cгsгtoriei nu are nici o urmare оn privinюa copiilor, care оєi pгstreazг situaюia de copii din cгsгtorie)
Aceastг dispoziюie a fost prevгzutг tot din necesitatea ocrotirii copiilor єi оnlгturгrii raporturilor de familie.


Principiul restabilirii situaюiei anterioare оncheierii actului juridic
(restitutio in integrum)

Principiul restitutio in integrum poate fi configurat ca fiind corolarul principiului retroactiv efectelor nulitгюii actului juridic, deoarece desfiinюarea retroactivг a efectelor actului, contrare legii, trebuie sг ducг la restituirea reciprocг єi integralг a prestaюiilor executate de pгrюi de la оncheierea actului єi pвnг la declararea nulitгюii sau anularea lui.
Cu alte cuvinte, principiul restabilirii situaюiei anterioare este оntr-o relaюie de dependenюг faюг de principiul retroactiv efectelor nulitгюii actului juridic.
Adagiul restitutio in integrum оnseamnг restituirea tuturor prestaюiilor executate оn baza unui contract declarat nul sau anulat.
Principiul restabilirii situaюiei anterioare se referг la efectele nulitгюii actului juridic оntre pгrюile acestui act єi nu faюг de terюi.
Pentru ca sг opereze concomitent, retroactivitatea actului juridic єi restituirea prestaюiilor, оntre pгrюi, pe plan procesual, reclamantul va trebui sг intenteze o acюiune cu douг capete de cerere: o acюiune оn constatarea nulitгюii sau anulгrii actului juridic єi o acюiune оn restituirea prestaюiilor executate anterior nulitгюii. Evident cг nu existг nici un impediment procesual ca, dupг ce reclamantul obюine nulitatea sau anularea actului juridic, sг se оndrepte cu altг acюiune principalг pentru a obюine restituirea prestaюiilor executate, situaюie оn care pвrвtul, dacг єi-a executat єi el obligaюia, are interesul sг promoveze acюiune reconvenюionalг pentru restituirea prestaюiei efectuate de el sau sг introducг o acюiune principalг separat.
De la principiul restitutio in integrum existг cвteva excepюii, stabilite de lege оn virtutea unor raюiuni de ordin juridic, social sau moral, care privesc anumite cazuri оn care prestaюiile executate оn termenul actului desfiinюat retroactiv (declarat nul sau anulat) nu sunt supuse restituirii.
Asemenea excepюii relevate de literatura juridicг єi de jurisprudenюг sunt:
Incapabilul (minorul sau interzisul) nu este юinut sг restituie, potrivit art … decвt оn mгsura оmbogгюirii sale. Acest text de lege dispune: “Cвnd minorii, interziєii sau femeile mгritate sunt admiєi оn aceastг calitate, a exercita acюiune оn restituire оn contra angajamentelor lor, ei nu оntorc ceea ce au primit, оn urmarea acestor angajamente, оn timp minoritaюii, interdicюiei sau maritajului, decвt dacг se probeazг cг au profitat de aceea ce li s-a dat”
Dobвnditorul de bunг-credinюг al unui bun printr-un act lovit de nulitate, este exonerat de obligaюia de a restitui, odatг cu bunul єi fructele percepute. Este regula statornicitг de art .. care prevede: “Posesorul nu cвєtigг proprietatea fructelor decвt cвnd posedг cu bunг-credinюг; la cazul contrariu, el este dator a оnapoia productele, оmpreunг cu lucrul proprietarului care-l revendicг” dispoziюiile acestui text se justificг pe raюiuni de politicг juridicг, izvorвte din necesitatea de a proteja buna-credinюг, atвt de necesarг оn operaюiunile juridice.
Moєtenitorul care оn mod voluntar єi оn cunoєtinюг de cauzг a executat un legat nul pentru vicii de formг, nu mai poate pretinde restituirea prestaюiilor, deoarece nu mai suntem оn prezenюa unei plгюi nedatorate, supusг repetiюiunii, ci оn prezenюa unei obligaюii morale care este valabilг juridic.
Una din pгrюile actului juridic lovit de nulitate nu se putea cere restituirea prestaюiei efectuate dacг invoca propria sa turpitudine (imoralitate).
Este de fapt adagiul: nemo auditur propriam turpitudinem alegans (nimгnui nu-i este оngгduit sг se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a obюine оn justiюie ocrotirea unui drept).
Potrivit legislaюiei unui stat de drept, оn care trebuie respectate nu numai normele imperative, dar єi legile care intereseazг ordinea publicг єi bunele moravuri, nu este admisibilг o acюiune оn justiюie, pentru restituirea prestaюiei, dacг prin actul juridic оncheiat s-a urmгrit un scop imoral.
Putem formula regula cг ori de cвte ori reclamantul invocг propria sa turpitudine pentru obюinerea restituirii prestaюiei, acюiunea оn repetiюiune va trebui sг fie respinsг. Aєa, de pildг, acюiunea reclamantului avвnd ca obiect restituirea unui оmprumut, acordat pentru menюinerea unor raporturi extraconjugale, va trebui sг fie respinsг ca inadmisibilг, deoarece s-a оncгlcat principiul nemo auditur propriam turpitudinem alegans. Evident cг оn speюг, respectiv оn contractul de оmprumut cauza este imoralг, de aceea actul juridic trebuie declarat nul absolut, iar acюiunea оn repetiюiune a prestaюiei executate de reclamant, care invocг propria sa turpitudine, trebuie respinsг ca inadmisibilг. Excepюia se aplicг pe raюiuni de moralitate, care trebuie sг existe оntr-un stat de drept.


Principiul anulгrii actelor juridice subsecvente ca o consecinюг
a nulitгюii actului iniюial
Ca o consecinюг a aplicгrii principiului relativitгюii efectelor actului juridic, acesta nu produce efecte decвt оntre pгrюile de la care emanг, iar nulitatea actului juridic produce efecte, de asemenea, numai оn privinюa, pгrюilor care au оncheiat actul.
Neоndoios cг efectele nulitгюii se pot rгsfrвnge єi asupra terюilor, оn mгsura оn care aceєtea au dobвndit dreptul de la partea vinovatг de pronunюarea nulitгюii ori pгrюile vinovate de constatarea nulitгюii.
Deoarece nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decвt le are оnsuєi, este firesc ca, odatг cu suprimarea dreptului dobвndit prin actul juridic de cгtre una din pгrюi, sг fie nimicit єi dreptul subdobвnditorului.
Оntr-adevгr, din moment ce nulitatea desfiinюeazг dreptul dobвnditorului cu atвt mai mult trebuie suprimat єi dreptul terюului pe care l-a dobвndit prin actul declarat nul sau anulat. Оn acest caz, nulitatea opereazг ca o rezoluюiune.
Principiul anulгrii actelor subsecvente, priveєte efectele nulitгюii faюг de terюi єi el poate fi conturat ca o regulг juridicг potrivit cгreia nulitatea actului iniюial sau primar atrage dupг sine єi anularea actului subsecvent, dacг se referг la acelaєi drept.
De cele mai multe ori, principiul anulгrii actului subsecvent are оn vedere actul juridic care a operat transmisiunea dreptului de proprietate, sau a altui drept real, cвnd nulitatea actului pe lвngг оmprejurarea cг a creat оntre pгrюi obligaюii reciproce de restituire a prestaюiilor efectuate, are consecinюe asupra terюilor cгci drepturile consimюite de dobвnditor оn favoarea acestora (terюilor) vor fi anulate odatг cu dreptul dobвnditorului.
Aplicarea cu stricteюe a principiului rezoluto iure dantis resolvitur ius accipientus ar fi de naturг sг pericliteze circuitul civil, sг creeze situaюii inechitabile оn viaюa juridicг єi sг anihileze incidenюa altor principii juridice pentru ordinea de drept. De aceea, principiul cunoaєte anumite derogгri.
Excepюiile de la acest principiu privesc situaюiile juridice оn care deєi actul juridic este declarat nul sau anulat, actul subsecvent al terюului subdobвnditor se menюine. Avem оn vedere urmгtoarele cazuri:
a) Subdobвnditorul de bunг-credinюг pгstreazг bunul imobil dobвndit cu titlu oneros de la transmiюгtorul al cгrui titlu de proprietate declarat nul sau anulat.
Exemplu Anularea titlului de proprietate al transmiюгtorului cu titlu oneros al unui bun nu este de naturг sг atragг caducitatea actului оn ce priveєte pe terюul achizitor, оn cazul cг acesta este de bunг-credinюг, soluюia – care se prezumг – justificвndu-se pe consideraюie de achitarea єi utilitate socialг. Numai оn cazul оn care terюul achizitor, cu titlu oneros, a cunoscut sau, cu diligenюe minime, putea sг cunoascг nevalabilitatea titlului de proprietate al оnstrгinгtorului, deci a fost de rea-credinюг – ceea ce trebuie dovedit – opereazг regula de drept potrivit cгreia nevalabilitatea titlului de proprietate al vвnzгtorului atrage єi nulitatea titlului subdobвnditorului.
b) Terюul dobвnditor care cu bunг-credinюг, dobвndeєte bunul mobil de la un detentor precar, cгruia adevгratul proprietar i l-a оncredinюat de bunг-voie, pгstreazг bunul deoarece simpla aceastг posesie valoreazг titlu de proprietate.
Exemplu Proprietarul bunului mobil s-a desistat de bunг-voie de bun, оncredinювndu-l оn depozit unei alte persoane, care capгtг оn acest mod calitatea nu de posesor, ci de detentor precar. Acest detentor, оncгlcвndu-єi obligaюia de restituire, care оi revenea, оnstrгineazг bunul unui terю dobвnditor, care este de bunг-credinюг, deoarece este convins cг a оncheiat actul de vвnzare-cumpгrare cu adevгratul proprietar. Оn acest caz, legiuitorul a avut de apreciat оntre interesele proprietarului, care de bunг-voie a оncredinюat bunul sгu unui detentor precar єi cele ale terюului dobвnditor de bunг-credinюг, care s-a оncrezut оn aparenюa de proprietar a detentorului precar єi a dat preferinюa terюului de bunг-credinюг, sacrificвnd pe adevгratul proprietar, care n-a fost suficient de diligent cвnd єi-a оncredinюat bunul detentorului precar.


Definirea cauzelor de ineficacitate a actelor juridice

Nulitatea aєa cum am vгzut, este sancюiunea civilг care constг оn lipsirea de efecte a unui act juridic, adicг desfiinюarea lui retroactivг, deoarece a fost оncheiat cu оncгlcarea normelor referitoare la condiюiile sale de validitate.
Nulitatea are cвteva trгsгturi caracteristice:
Actul juridic este nevalabil, deoarece a fost оncheiat cu nerespectarea legii;
Cauzele nulitгюii sunt anterioare sau contemporane datei оncheierii actului;
Sancюiunea nulitгюii se aplicг oricгrui act juridic, оncheiat cu оncгlcarea legii;
Efectele nulitгюii sunt retroactive.
Rezoluюiunea este sancюiunea civilг care constг оn desfiinюarea retroactivг a unui contract sinalagmatic, cu executare dintr-o datг, pentru neexecutarea din culpг a obligaюiilor de cгtre una din pгrюi.

Trгsгturile caracteristice ale rezoluюiunii sunt:
Poate fi aplicatг numai contractelor sinalagmatice;
Priveєte un contract оncheiat valabil;
Cauza rezoluюiunii constг оn neexecutarea culpabilг a contractului, deci este ulterioarг datei оncheierii lui;
Efectele rezoluюiunii sunt retroactive.

Rezilierea
este sancюiunea civilг care constг оn desfacerea unui contract sinalagmatic cu executare succesivг, pentru neexecutare din culpг a obligaюiilor de cгtre una din pгrюi.

Trгsгturile caracteristice ale rezilierii sunt:
Poate fi aplicatг contractelor sinalagmatice;
Priveєte un contract оncheiat valabil;
Cauza rezilierii constг оn neexecutarea culpabilг a contractului, deci este ulterioarг datei оncheierii lui;
Efectele rezilierii se produc numai pentru viitor.
Revocarea este sancюiunea civilг care constг оn abolirea efectelor actului juridic, fie datoritг ingratitudinii gratificatului, fie neexecutгrii din culpг a sarcinii donaюiei sau legatului.

Trгsгturile caracteristice ale revocгrii sunt:
Presupune un act valabil оncheiat;
Se оntemeiazг pe cauza posterioare оncheierii actului;
Se aplicг de regulг liberalitгюilor;
Revocarea poate fi conceputг єi ca un caz de ineficacitate a actului juridic unilateral, prin voinюa unilateralг a autorului sгu. Ne referim la revocarea legatelor єi a celorlalte dispoziюiuni testamentare.

Caducitatea
este o cauzг de ineficacitate a actului juridic, care constг оn lipsirea acestuia de toate efectele, datoritг intervenirii unor cauze posterioare оncheierii lui єi independent de voinюa autorului actului.
Aєa, de exemplu, dintre cauzele de caducitate a legatelor menюionгm: predecesul legatarului faюг de testator; renunюarea legatarului la legat; pierderea totalг a bunului ce constituie obiectul legatului; epuizarea cotitгюii disponibile prin efectul donaюiilor.

Trгsгturile caracteristice ale caducitгюii sunt:
Priveєte un act juridic valabil оncheiat;
Este un mod de desfiinюare retroactivг a actului;
Se оntemeiazг pe o cauzг posterioarг оncheierii actului juridic єi strгinг de autorul lui.
Inopozabilitatea este o cauzг de ineficienюг a actului juridic (care оєi produce efectele оntre pгrюi), datoritг nerealizгrii formalitгюilor de publicitate, ulterioare оncheierii actului juridic.
Inopozabilitatea poate fi conceputг єi ca o cauzг de ineficacitate a actului juridic, datoritг depгєirii puterii de a reprezenta, conferite prin mandat. Оntr-adevгr, оn situaюia оn care reprezentantul єi-a depгєit puterile conferite prin оmputernicire actul оncheiat de acesta nu va fi opozabil reprezentantului.


Оncheierea contractului

Acordul de voinюe

Оn mod necesar, chiar atunci cвnd pгrюile sunt faюг оn faюг, una dintre ele i-a iniюiativa, exprimвndu-єi voinюa de a contracta, fгcвnd propuneri pe care le adreseazг celeilalte pгrюi, iar dacг aceasta din urmг le acceptг, se formeazг contractul.
Aєadar, acordul de voinюг al pгrюilor se realizeazг prin ofertг єi acceptare.

Oferta.
Oferta este propunerea de a contracta, оn anumite condiюii, adresatг unei persoane determinate sau unor persoane nedeterminate. Ea se face de obicei оntr-o formг expresг єi directг prin viu grai sau оn scris. Ea se poate exprima sub diferite forme precum: trimiterea de cataloage cuprinzвnd descrierea mгrfurilor єi indicarea preюurilor, expunerea mгrfurilor оntr-o vitrinг cu menюionarea preюurilor respective. Oricare dintre acestea оnseamnг o ofertг de vвnzare, оn temeiul cгreia oricine care consimte sг plгteascг preюul afiєat are dreptul sг cearг sг i se vвndг marfa.
Oferta, fгrг a оnceta de a fi directг єi certг, poate оnsг sг nu fie expresг, ci tacitг. De pildг, prezenюa unui vehicul оntr-o staюie anume destinatг vehiculelor de transport оn comun, cu preю tarifar, constituie o ofertг, iar acюiunea unei persoane de a se sui оntr-un asemenea vehicul constituie o acceptare a ofertei, deci оncheierea contractului de transport.
Oferta (ca de altfel єi acceptarea), fiind o manifestare de voinюг, trebuie sг оndeplineascг toate condiюiile generale, cerute unei manifestгri de voinюг, efectuatг оn scopul de a produce efecte juridice.
Oferta trebuie sг fie fermг, adicг sг exprime voinюa neоndoielnicг de a оncheia contractul, dacг oferta este acceptatг.
Oferta, chiar єi atunci cвnd este tacitг, trebuie sг fie neechivocг. Astfel, expunerea uni obiect оn vitrina unui magazin cu eticheta preюului de vвnzare constituie o ofertг neechivocг, pe cвnd simpla expunere a unui obiect, fгrг indicarea preюului de vвnzare, poate sг оnsemne expunerea unui model. De aceea, uneori, spre a evita echivocul se precizeazг: “Obiectele expuse оn vitrinг nu se vвnd”.
Oferta mai trebuie sг fie precisг єi completг, adicг sг conюinг toate elementele constitutive ale contractului, toate clauzele necesare actului juridic, pentru оncheierea acestuia, sг fie suficientг o acceptare purг єi simplг. Oferta mai trebuie sг cuprindг acele condiюii sau clauze care rezultг din reglementarea supletivг a legii sau din obiceiuri.
Оn contractele ce se оncheie intuitu personae, oferta nu poate fi fгcutг decвt de o persoanг determinatг. Dacг оn privinюa unor asemenea contracte se face ofertг publicг (de pildг, pentru angajarea de specialiєti), aceasta nu constituie o ofertг precisг єi completг. Ofertantul poate refuza sг contracteze cu cel care nu le оndeplineєte.
Oferta fiind destinatг ca, prin acceptarea ei de cгtre destinatar sг formeze contractul, atunci, atвt timp cвt nu este acceptatг, poate fi revocatг. Prin urmare, oferta neacceptatг este revocabilг, chiar dacг a ajuns la destinatar, tot astfel oferta este caducг dacг a expirat termenul pentru care a fost emisг, ori dacг mai оnainte de acceptarea ei, ofertantul moare sau devine incapabil.
Regula revocabilitгюii ofertei suferг оnsг unele excepюii. Astfel, dacг ofertantul a fixat un termen оnгuntrul cгruia sг se facг acceptarea, oferta nu mai este revocabilг pвnг la expirarea acestui termen, care de altfel poate fi tacit. Se poate considera chiar cг orice ofertг conюine un termen оnгuntrul cгruia sг se facг acceptatг, oferta nu mai este revocabilг pвnг la expirarea acestui termen, care de altfel poate fi єi tacit. Se poate considera cг orice ofertг conюine un termen tacit pentru acceptare, termen care ar implica, cel puюin termenul necesar pentru examinarea ofertei єi pentru ca rгspunsul acceptantului sг ajungг la ofertant; dacг pвnг la expirarea acestui termen, acceptarea nu se produce, oferta devine caducг, iar dacг оn acest interval de timp oferta este acceptatг, contractul se considerг оncheiat, chiar dacг оntre timp oferta a fost, оn fapt, revocatг.

Acceptarea. Оntocmai ca oferta, acceptarea acesteia trebuie sг оndeplineascг condiюiile unei manifestгri de voinюг producгtoare de efecte juridice.
Forma acceptгrii nu este supusг unor condiюii speciale, ci este suficient ca din felul manifestгrii, sг rezulte voinюa neоndoielnicг de a accepta oferta respectivг, acceptarea este expresг, cвnd se face оn scris sau verbal єi tacitг, cвnd rezultг din acюiuni ori atitudini care pot fi interpretate оn acest sens. Astfel, оnceputul executгrii unui contract nu poate fi interpretat decвt ca o acceptarea a ofertei.
Cu privire la acceptarea tacitг se pune problema de a єti ce valoare juridicг poate sг aibг simpla tгcere. Оn general i se recunoaєte valoarea juridicг numai manifestгrii pozitive de voinюг, contestвndu-se cг єi tгcerea ar avea aceastг calitate; dacг oferta nu a fost urmatг de nici un rгspuns, ori de nici o atitudine, din care sг se poatг deduce o acceptare indirectг, contractul nu se considerг оncheiat.
Оn privinюa conюinutului acceptarea trebuie sг оndeplineascг urmгtoarele condiюii:
Sг se refere la acelaєi obiect ca єi oferta, adicг sг fie conform cu acesta; neconcordanюa оntre ofertг єi acceptare оmpiedicг formarea contractului. Cu alte cuvinte, acceptarea trebuie sг fie integralг, fгrг rezerve єi implicг – fгrг propuneri de modificare a contractului – deoarece astfel ea ar echivala cu o contraofertг;
Acceptarea trebuie sг fie neоndoielnicг, o atare problemг se pune mai cu seamг оn cazul acceptгrii tacite (sau a acceptгrii prin simpla tгcere)
Cвt priveєte condiюiile privind persoana acceptantului, trebuie sг facem o distincюie; dacг oferta a fost fгcutг unei persoane determinate, ea nu poate fi acceptatг decвt de persoana cгreia i-a fost fгcutг. Dacг dimpotrivг, oferta a fost fгcutг unei persoane nedeterminate, ea poate fi acceptatг de cгtre oricine (de pildг оn cazul mгrfurilor cu indicarea preюurilor, expuse оn vitrina unui magazin);
Оn ceea ce priveєte momentul оn care acceptarea poate interveni pentru a produce efectele sale specifice – adicг оncheierea contractelor – acest moment trebuie sг se situeze, оn orice caz mai оnainte ca oferta sг fi devenit caducг (prin moartea ori incapacitatea ofertantului sau prin expirarea termenului prevгzut оn ofertг), ori sг fi fost revocatг (оn condiюiile оn care acest lucru este posibil). Intervenitг dupг acest moment, acceptarea este tardivг. De asemenea, acceptarea nu mai poate interveni dacг destinatarul ofertei a devenit incapabil sau a murit mai оnainte de aєi manifesta voinюa de a accepta; moєtenitorii sгi nu pot accepta oferta, iar ofertantul nu mai este юinut de oferta fгcutг.


Momentul оncheierii contractului

Consideraюii generale.

Deoarece majoritatea actelor juridice civile o alcгtuiesc contractele mi-am propus оn continuare sг expun, оn detaliu, procedeele єi modalitгюile de оncheiere a acestora.
Astfel, оn virtutea principiului consensualitгюii, contractul se formeazг din momentul оn care s-a realizat acordul de voinюг (оn afarг de cazul cвnd pгrюile au оnюeles sг subordoneze acordul lor definitiv redactat єi unui оnscris. Prin urmare problema determinгrii momentului оn care se оncheie contractul nu se pune оn cazul оn care pгrюile sunt de faюг, ori cвnd acordul de voinюe se оncheie prin telefon. O atare problemг intervine оnsг оn cazul contractelor ce se оncheie prin corespondenюг.
Pentru a determina momentul оn care acceptarea оєi produce efectele, trebuie analizat voinюa celui care acceptг oferta spre a vedea dacг acesta, la ceea ce conюine, a оnюeles sг se angajeze din momentul cвnd a semnat оnscrisul cuprinzвnd acceptarea sau numai din momentul expedierii lui. Aceasta constituie o problemг de fapt, ce va fi soluюionatг, ca atare, de cгtre instanюг (care va avea de ales оntre aceastг expediere єi cea a semnгrii оnscrisului). Dar cum єi dupг expedierea оnscrisului de acceptare semnatarul o poate revoca, se pune problema dacг momentul cвnd a ajuns la ofertant. O atare problemг nu mai priveєte оnsг acceptarea ca atare, ci ea priveєte momentul оnsuєi al оncheierii contractului moment din care desigur, acceptarea nu mai poate fi revocatг.
Оn mod logic, cum contractul se formeazг numai prin simplul consimюгmвnt, s-ar putea spune cг el se оncheie din momentul оn care s-au оntвlnit cele douг voinюe exprimate prin ofertг єi acceptare. Оmpotriva acestei soluюii s-ar putea obiecta оnsг cг ofertantul nu poate fi obligat cвt timp nu єtie cг oferta a fost acceptatг, єi cг acordul de voinюe a fost realizat. Mai mult, s-ar putea spune acelaєi lucru єi despre acceptare єi anume cг nici acceptantul nu poate fi obligat cвt timp nu єtie cг acceptarea sa a ajuns la cunoєtinюa ofertantului. Pгrюile s-ar afla astfel оntr-un cerc vicios, care ar face imposibilг contractarea prin corespondenюг, sau din care nu ar putea ieєi decвt recurgвnd la prezumюii (cum ar fi, de pildг, aceea cг faptul ajungerii acceptгrii la ofertant face sг se prezume cг acesta a luat cunoєtinюг de acceptare).
Referitor la toate aceste aspecte pe care poate sг le prezinte problema determinгrii momentului оn care se considerг оncheiat contractul, оn doctrinг se оntвlnesc mai multe soluюii care ar putea fi grupate astfel:
Sistemul misiunii sau al declaraюiunii. Оn virtutea acestui sistem se considerг cг un contract se formeazг chiar din momentul acceptгrii ofertei, deoarece acceptarea acesteia constituie singura condiюie necesarг pentru naєterea contractului.
Оn acest sistem оnsг, determinarea momentului оncheierii contractului ar depinde numai de voinюa acceptantului ofertei, care, deєi a semnat оnscrisul cuprinzвnd acceptarea, ar putea sг-l trimitг mult mai tвrziu, ori sг nu-l trimitг deloc. De aceea, s-a propus ca acest sistem sг fie completat, aєa оncвt momentul formгrii contractului sг fie considerat numai cel оn care acceptantul a expediat acceptarea sa (de pildг, trimis scrisoarea la poєtг, a expediat telegrama). Astfel amendat, sistemul propus se numeєte sistemul expedierii acceptгrii. Оmpotriva lui s-a ridicat оnsг obiecюia cг, оn cadrul acestui sistem, acceptantul este оmpiedicat sг revoce acceptarea expediatг, chiar dacг aceasta nu a ajuns la cunoєtinюa ofertantului.
Sistemul recepюiunii. Potrivit acestui sistem, acceptarea este consideratг irevocabilг numai din momentul оn care a ajuns la cunoєtinюa ofertantului, drept urmare, numai la acel moment contractul se considerг оncheiat.
Dar єi cu privire la ajungerea acceptгrii la cunoєtinюa ofertantului se pot lua оn considerare douг momente diferite, fie acela оn care ofertantul i-a, efectiv, cunoєtinюг de acceptarea ofertei sale, fie acela оn care acceptarea ajunge la ofertant chiar dacг (sau chiar cвnd) acesta nu a luat cunoєtinюг despre acest lucru.
Sistemul informaюiunii. Potrivit acestui sistem, contractul se оncheie оn momentul оn care ofertantul a luat efectiv cunoєtinюг de acceptare. Acest sistem prezintг оnsг inconvinientul cг оncheierea contractului se aflг la discreюia ofertantului care, deєi a primit оnscrisul cuprinzвnd acceptarea, nu ia cunoєtinюг de ea; pe lвngг aceasta, uneori este greu sг se stabileascг momentul exact оn care ofertantul a cunoscut conюinutul оnscrisului respectiv.
Din aceastг cauzг, sistemul a fost amendat оn sensul cг, оn virtutea lui contractul se considera оncheiat din momentul оn care acceptarea a ajuns la ofertant; din acest fapt se prezintг pвnг la dovada contrarг, cг ofertantul a luat cunoєtinюг efectiv de acceptare. Proba contrarг pe care ar putea s-o aducг ofertantul constг оn a dovedi cг, fгrг nici o culpг din partea lui, nu a luat cunoєtinюг de acceptare. Оn mod practic, aceastг prezumюie duce la soluюia cг un contract este socotit оncheiat din momentul primirii acceptгrii, adicг potrivit sistemului recepюiunii.
La baza oricгrei soluюii a acestei probleme se aflг intenюia pгrюilor, certг ori prezumatг. De aceea оn lipsa unei stipulaюii exprese, momentul оncheierii contractului urmeazг sг fie determinat prin interpretarea voinюei pгrюilor. Astfel, sunt situaюii оn care contractul se оncheie fгrг nici o оndoialг, din chiar momentul acceptгrii ofertei. Ca exemplu, оn acest sens se poate cita cazul оn care ofertantul emite “comanda” de a i se livra un produs (fapt din care se prezumг cг el a primit acceptarea ofertei) єi оn general, de cвte ori oferta poate fi acceptatг tacit. Оn asemenea situaюii, contractul este format din momentul cвnd a оnceput executarea lui єi deci, dupг acest moment, ofertantul, chiar dacг nu i s-a adus la cunoєtinюг acceptarea, nu-єi poate retrage oferta.
Оn alte cazuri, dimpotrivг, contractul nu poate fi socotit ca fiind оncheiat din momentul оn care ofertantul a luat cunoєtinюг de acceptare; de pildг, atunci cвnd oferta a fost fгcutг cu indicarea unui termen, оn care urmeazг sг parvinг rгspunsul, precum єi оn cazul оn care oferta a fost fгcutг, оn acelaєi timp mai multor persoane єi cвnd contractul se considerг оncheiat din momentul sosirii primei acceptгri.
Оn cazul оn care acceptarea ajunge la ofertant dupг expirarea termenului expres sau tacit, prevгzut pentru acceptare, ea este totuєi eficientг єi deci contractul se оncheie, dar numai cu condiюia ca ofertantul sг оncunoєtinюeze pe acceptant cг, deєi tardivг, acceptarea sa este luatг оn consideraюie. Aceastг оncunoєtinюare este cerutг chiar єi оn cazul оn care tardivitatea ajungerii la ofertant nu-i poate fi imputatг acceptantului.
Оn cazul contractelor solemne, momentul оncheierii lor este data cвnd, pe lвngг acordul pгrюilor, au fost оndeplinite єi condiюiile de formг cerute, deoarece оn lipsa acestora contractul este nul.
Оn contractele unilaterale, propunerea este obligatorie de оndatг ce ajunge la cunoєtinюa pгrюii cгreia este fгcutг. Contractele reale se considerг оncheiate оn momentul predгrii lucrului respectiv ca urmare a acordului pгrюilor. Pвnг la acest moment, acordul pгrюilor constituie numai o promisiune de contractare.


Interesul practic al determinгrii momentului оncheierii contractului.

Cu privire la momentul оncheierii contractului se pot оnvedera urmгtoarele:
Оn raport cu acest moment se va aprecia, dacг revocarea ofertei ori a acceptгrii a fost sau nu tardivг;
Moartea sau incapacitatea ofertantului ori a acceptantului оntвmplate dupг оncheierea contractului, nu mai produc nici un efet; dacг s-au produs mai оnainte, oricare dintre aceste fapte, оmpiedicг formarea contractului;
Existenюa viciilor de consimюгmвnt se apreciazг la momentul оncheierii contractului;
Conflictul legilor оn timp se rezolvг оn raport cu data оncheierii contractului. Contractul este cвrmuit de legea оn vigoare la momentul оncheierii lui;
Momentul оncheierii contractului constituie punctul de plecare al tuturor efectelor acestuia, dacг legea sau pгrюile nu fixeazг alt termen. Astfel, оn contractele translative de drepturi reale, cum este vвnzarea, transmiterea dreptului de proprietate asupra mгrfii opereazг din momentul оncheierii contractului єi tot din acel moment riscurile pieirii fortuite a lucrului sunt оn sarcina dobвnditorului. Drept urmare, dacг un lucru a fost transmis mai multor persoane, fгrг ca preferinюa оntre aceste persoane sг rezulte din оndeplinirea formelor unui sistem de publicitate sau din luarea оn posesie a lucrului, va fi preferat cel care a оncheiat primul contractul;
Momentul оncheierii contractului constituie punctul de plecare a diferitelor termene, precum acela privind prescripюia extinctivг;
Оn cazul unei oferte fгcute mai multor persoane єi care a fost acceptatг succesiv de mai mulюi destinatari, numai primul contract va fi considerat valabil оncheiat;
Momentul оncheierii contractului determinг єi locul, forma acestuia, cu toate consecinюele ce decurg din aceasta cum ar fi de pildг, determinarea instanюei competente teritorial, sг soluюioneze eventualele litigii nгscute оn legгturг cu contractul respectiv.


Promisiunea de contract

Caracterizare.

Оncheierea unui contract poate fi precedatг de un acord prealabil оntre pгrюi prin care acestea se obligг sг оncheie, оn viitor, contractul respectiv. Obiectul acordului prealabil оl formeazг deci numai оncheierea ulterioarг a contractului.
Beneficiarul acestei promisiuni are drept de a cere оncheierea contractului оnгuntrul unui anumit termen, iar promitentul este юinut la o obligaюie de a face (adicг de a оncheia contractul, la cererea celeilalte pгrюi).
Pentru ca promisiunea de contract sг fie valabilг, trebuie sг оndeplineascг, оn momentul оncheierii ei, toate condiюiile generale de validitate ale unui contract єi sг cuprindг toate elementele esenюiale ale viitorului contract, aєa оncвt, prin simpla exercitare a dreptului sгu, de cгtre beneficiar, contractul propriu-zis sг fie оncheiat.
Оn momentul оncheierii promisiunii de contract, promitentul trebuie sг aibг capacitatea necesarг pentru a se obliga prin contract a cгrei оncheiere ulterioarг o trimite.
Beneficiarul promisiunii trebuie sг fie capabil оn momentul realizгrii promisiunii, deoarece numai atunci el se obligг.
Caracterul licit al cauzei єi al obiectului trebuie, de asemenea, apreciat la momentul realizгrii promisiunii.
Promisiunea de contract dг naєtere numai la un drept de creanюг, chiar dacг prin contractul, оn vederea cгruia s-a fгcut promisiunea, s-ar constitui ori s-ar transmite un drept real; constituirea ori transmiterea unui drept real nu se poate realiza decвt оn momentul perfectгrii contractului propriu-zis prin realizarea promisiunii. Pвnг atunci nu existг decвt un drept de creanюг.
Utilizarea practicг a promisiunii de vвnzare se оnvedereazг prin interesul pe care l-ar avea pгrюile la un moment dat, de a nu оncheia, de оndatг contractul (de pildг fiindcг nu au autorizaюiile necesare), ci de a-єi rezerva aceastг posibilitate pentru mai tвrziu.
Uneori promisiunea de contract are un caracter sinalagmatic sau bilateral, оn sensul cг ambele pгrюi se obligг de a оncheia оn viitor, un contract (de pildг, оncheierea unui contract pentru vвnzarea unui mobil, care nu se poate face decвt cu autorizaюia prealabilг a autoritгюii respective єi оntocmirea unui act autentic). Acordul pгrюilor de a vinde (єi respectiv de a cumpгra) un asemenea imobil, acord constatat printr-un оnscris sub semnгturг privatг, are valoarea unei promisiuni bilaterale de vвnzare. Iar dacг totuєi contractul de vвnzare nu se va оncheia, din vina uneia dintre pгrюi (care ar refuza sг cearг autorizaюia, ori sг se оnfгюiєeze, la оntocmirea actului notarial) cealaltг parte poate cere poate cere despгgubirea pentru prejudiciul cauzat, ca la orice obligaюie de a face, cгreia nu i s-a dat curs.
Alteori promisiunea de contract se prezintг sub forma stipulгrii unui drept de preferinюг, оn virtutea cгruia promitentul se obligг ca оn cazul оn care va vinde lucrul respectiv, sг prefere la preю egal, pe beneficiarul promisiunii de contract condiюionatг, adicг sub condiюie prostetativг simplг.
Comparaюia оntre oferta de a contracta єi promisiunea de contract. Оntrucвt, atвt оn cazul promisiunii de contract, cвt єi оn cazul ofertei de a contracta este vorba de o obligaюie asumatг cu privire la оncheierea, оn viitor, a unui contract, o precizarea a deosebirilor dintre aceste douг instituюii juridice se impune.
Oferta este un act juridic unilateral єi оєi pгstreazг acest caracter pвnг la acceptarea ei de cгtre destinatar, pe cвnd promisiunea de contract – chiar cвnd are caracterul unilateral – constituie un acord de voinюг, deci un act juridic bilateral sau un adevгrat contract, la baza cгruia se aflг o ofertг єi o acceptare. Din aceastг cauzг