INTRODUCERE

Categoria de putere, оn mod deosebit cea de putere politicг, a constituit єi constituie obiectul de cercetare a tuturor disciplinelor teoretice cu caracter politic. Dreptul constituюional ca єtiinюг politicг єi juridicг оn acelaєi timp, nu numai cг nu poate ocoli, dar nici nu poate fi imaginat fгrг acest mare capitol referitor la puterea politicг la modul оn care aceasta ia naєtere єi se realizeazг potrivit dispoziюiilor normative єi a tradiюiilor unui popor, ale unei societгюi. Numai cг aceastг єtiinюг nu cerceteazг оntreaga problematicг a statului, a puterii politice оn general. Foarte multe probleme referitoare la stat sunt analizate de alte ramuri ale єtiinюelor politice, precum teoria generalг a statului, istoria ideilor politice, filosofia politicг, sociologia politicг etc.
Оn aceastг lucrare ne-am propus ca obiectiv clarificarea conceptelor de putere politicг statalг, a elementelor єi funcюiilor sale, a structurii de stat єi formele de guvernare, a organizгrii conducerii societгюii potrivit principiilor separaюiei puterilor оn stat єi a analizei cвt mai complete a modului de organizare єi realizare a puterii оntr-un anume stat.


Noюiunea de putere

Оn sens sociologic єi aparent tautologic, puterea desemneazг ansamblul sau sistemul relaюiilor de putere constituite оntr-o societate istoriceєte determinatг, exprimвnd autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivitгюii sau impus acestora de cгtre cei care exercitг puterea.1
Aceastг definiюie implicг urmгtoarele precizгri:
Puterea nu este o simplг posibilitate a omului оn raport cu lumea exterioarг lui, ea nu este o simplг relaюie оntre om єi om, оntre om єi un obiect sau fenomen. O astfel de relaюie poate exprima, cel mult, putinюa omului de a оntreprinde ceva оn ambianюa sa, nu оnsг autoritatea lui оn raport cu alюii;
Autoritatea exprimг atвt ideea de forюг, puterea de a comanda, de a dispune єi de a impune, cвt єi cadrul instituюional prin care aceastг idee se materializeazг, se obiectiveazг;
Puterea este un fenomen relaюional: dezvгluirea esenюei puterii nu este posibilг dacг facem abstracюie de subiectul puterii ( guvernanюii ), de obiectul ei ( guvernaюii ) єi de mijloacele sau metodele оntrebuinюate pentru realizarea puterii, adicг de raportul existenюei оntre constrвngere єi convingere. Aєadar, puterea este o forюг care preexistг formelor de manifestare, ea este o energie socialг оn stare latentг. “ Sesizarea ” puterii єi a esenюei ei devin posibile numai ca urmare a exteriorizгrii acesteia оntr-un cadru relaюional;
Scopul puterii poate fi deliberat, asumat de cгtre cei asupra cгrora se exercitг puterea sau dimpotrivг, unul impus, resimюit ca presiune exterioarг, ca formг alienatг a idealului social. Dupг caz, scopul puterii asigurг stabilitatea raportului dintre guvernanюi єi guvernaюi sau, dimpotrivг, determinг sau оntreюine tensionarea lui. Оn fine, explicг mijloacele la care recurge puterea pentru a se оnfгptui. El explicг, de asemenea, starea existentг оn interiorul societгюii: complementaritatea dintre putere єi voinюa grupului sau neutralismul lor static єi potenюial exploziv:

Оn general prin conceptul de putere se desemneazг capacitatea de a impune propria voinюг ori de a o exercita faюг de alюii.
Ca raport de dominaюie puterea se instituюionalizeazг mai оntвi оn familie (pater familias), оntr-o instituюie ori organizaюie (consilii de administraюie), оn єcoalг (profesorul), оn societate (autoritгюile puterii statale parlament-guvern etc.).
Aєadar puterea este mijlocul prin care se menюine ordinea, intervine pentru a respecta proporюiile sociale, pentru asigurarea “binelui comun”.
Iatг de ce Alexandru Vlгhuюг оn “Gвnduri” scria cг “adevгrata mгsurг dupг care se judecг orice putere: cвt bine a adus pe lume, nu cвt zgomot a fгcut”.
Din punctul nostru de vedere, intereseazг puterea la nivelul macrosocial, acea putere care, оn exercitarea ei, se оntemeiazг pe identificarea realitгюilor, cunoaєterea єi promovarea unor valori єi ajutorul cetгюenilor care o acceptг єi recunosc оn vederea asigurгrii interesului general.
Оn concepюia profesorului I. Deleanu “ puterea desemneazг ansamblul sгu, sistemul relaюiilor de putere constituie оntr-o societate istoriceєte determinatг, exprimвnd autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivitгюii sau impus acestora de cгtre cei care exercitг puterea ”.
Cunoscutul autor francez G. Burdeau, prezenta puterea ca fiind “o forюг оn serviciul unei idei, o forюг nгscutг din conєtiinюa socialг, destinatг sг conducг grupul оn cгutarea “binelui comun” єi capabilг, la nevoie, de a impune membrilor atitudinea pe care ea o comandг”.
Profesorul I. Deleanu surprinde urmгtoarele aspecte legate de putere:
Puterea reprezintг nu numai “ideea de forюг, puterea de a comanda, de a dispune єi de a impune”, dar єi “cadrul instituюional prin care aceastг idee se materializeazг”;
Puterea se exercitг pentru realizarea unui scop comun ori pentru exercitarea unuia impus de guvernanюi. Scopul puterii aєadar, determinг, ori statornicia relaюiei guvernanюi-guvernaюi sau dimpotrivг, оncordarea ori amplificarea acestuia. Оn funcюie de raportul оn care se aflг subiecюii puterii se explicг єi mijloacele folosite pentru exercitarea ei;
Aspectul social al puterii este determinat de faptul cг puterea se exercitг numai оn cadrul relaюiilor sociale “оn lipsa puterii societatea este un corp inert, ea este incapabilг sг-єi satisfacг raюiunea de a fi”, puterea este deci “o condiюie a ordinii sociale єi a apropierii idealului comun, libertatea єi binele nu sunt posibile decвt оntr-o asemenea ordine”.


Noюiune de putere politicг

Orice fapt social poate dobвndi semnificaюie politicг. Fenomenul politic este o calitate care poate fi ataєat oricгrui fapt social, dacг оnlгuntrul universului social dat acel fapt poate fi interpretat ca fiind politic. Aceasta nu оnseamnг, bineоnюeles, cг totul este de domeniul politicului; оnseamnг, оnsг, cг totul este susceptibil de politizare. Calitatea politicг este deci acea dimensiune care se ataєeazг oricгror fapte, acte sau situaюii оn mгsura оn care prin aceasta, se exprimг existenюa unui grup uman, relaюiile de autoritate єi de conformitate stabilite оn vederea unui scop comun.
Nu existг fapte sociale politice prin ele оnsele, independent deci de aprecierea lor ca atare. Existг оnsг fapte politice “oficializate” оntrucвt sunt sгvвrєite оntr-un cadru instituюionalizat (de exemplu alegerea sau revocarea deputaюilor, investirea guvernului de cгtre parlament, dizolvarea parlamentului de cгtre Preєedintele Republicii, suspendare din funcюie a Preєedintelui Republicii de cгtre parlament).
Aєa cum am arгtat anterior, puterea este caracteristicг oricгrei colectivitгюi umane. Rolul ei оn societate este argumentat prin lipsa conformitгюii tuturor membrilor sгi faюг de reguli єi legi. Puterea este cea care orienteazг societatea spre anumite scopuri, dirijeazг єi menюine starea de funcюionare a societгюii. Deci, puterea politicг apare “cвnd comunitatea umanг devine societate, cвnd cei care o alcгtuiesc au conєtiinюa de apartenenюг la acea colectivitate”.
Procesul conєtiinюei sociale a fost, fireєte, оndelungat єi extrem de anevoios. El s-a aflat mereu sub presiunea unei multitudini de factori materiali єi spirituali, interacюionвnd spre producerea aceluiaєi rezultat: formarea conєtiinюei.
Оncercarea de reducюiune sau fetiєizare a unora dintre factorii care au declanєat єi оntreюinut procesul acestei deveniri, nu poate decвt fi expresia unei mгrginiri deliberate sau accidentale.
Aєadar, puterea єi societatea apar оmpreunг, pentru cг “fгrг puterea politicг”, fгrг acea forюг de impulsie care genereazг miєcarea оn scopul cгreia e angajat organismul social, societatea e un corp inert aproape de declinul ei”. (G. Burdeau).2
Potrivit aceluiaєi reputat autor francez formele puterii sunt clasificate оn forme “preetatice” єi forme “etatice”.
Puterea aparюine оn cadrul formelor preetatice, grupului, o putere difuzг, ori єefului sau unui grup minoritar (“puterea individualizatг”), юinвnd seama de calitгюile sau meritele “єefului” de tradiюii sau obiceiuri etc. totdeauna оnsг temeiul obiectiv al puterii preetatice, indiferent de forma acesteia, rгmвne existenюa comunitarг єi confruntarea comunitгюii cu mediul ambiant. Sacralizarea єi оncercarea de legitimare a puterii, detaєarea ei de funcюiile generale ale colectivitгюii, marcheazг оnceputul cristalizгrii puterii єi al alienгrii acesteia. Statul оncг nu fusese “inventat”. necesitatea lui devenise stringentг. Autoritatea puterii nu se mai putea sprijini pe credinюe sau cutume. Era necesar un cadru instituюionalizat care, pe de-o parte, sг legitimeze puterea iar pe de altг parte sг-i asigure realizarea єi eficacitatea. Ansamblul articulat aє instituюiilor єi regulilor constituite оn acest scop desemneazг statul, iar puterea astfel instituюionalizatг este o putere etaticг – puterea de stat. Statul este un concept єi o realitate, deєi, cum spunea Kelsen, “ca unitate nu poate fi vгzut, nici auzit, nici pipгit”. Paradoxal, statul este o instituюie detestabilг, dar єi indispensabilг. Necesitatea statului se resimte atunci cвnd el nu existг.
Deci cristalizarea puterii, exercitarea ei ca formг normalг de organizare a colectivitгюilor stabilite pe un teritoriu, acea putere suveranг consideratг cг reprezintг colectivitatea, apare odatг cu statul.
Teoriile cu privire la legitimitatea puterii au fost variate, funcюie єi de interesul urmгrit de susюinгtorii lor. Vom evoca єi noi succint aceste terorii.
Desigur cг originea divinг a puterii a apгrut pentru a justifica imposibilitatea оnюelegerii єi argumentгrii puterii. Deюinгtorii puterii era Dumnezeu, оmpгratul Japoniei fiind numit “ fiul Soarelui ”.
Teoria patriarhalг justificг existenюa statului din familie, оn timp ce teoria patrimonialг susюine cг statul a luat fiinюг din dreptul de proprietate asupra pгmвntului.
Teoria contractualistг, susюinutг mai ales de J.J. Russeau, T. Hobbes єi J. Locke motiveazг existenюa statului єi a puterii sale printr-un “pact de nesupunere” a celor mulюi faюг de rege, care le garanteazг un minim de libertate.
Teoria violenюei susюine cг statul este rezultatul unui impuls din afarг, al “cultului forюei” єi al “spaюiului vital”.
Teoria juridicг a statului-naюiune” susюine cг statul este personificarea juridicг a unei naюiuni.
Susюinгtorii acestei teorii (Einstein, Carre de Malberg, Jellinek, Laband) reюin diferiюi factori pentru definirea unei naюiuni. Astfel, concepюia germanг insistг pe factorii materiali єi spirituali, concepюia francezг reюine elementele subiective (sentimentele spirituale ce leagг membrii colectivitгюii, dorinюa de a trгi оmpreunг).
Aceastг teorie a fost infirmatг de realitatea istoricг. Оn Italia єi Germania naюiunea a precedat formarea statului, iar оn SUA statul a luat fiinюг оnaintea naюiunii.
Marx a fгcut critica Statului, definit ca “domnie a competenюei” єi care “realizeazг interesul general dincolo de contradicюiile sistemului nevoilor, transformвnd individul оn cetгюean”. Statul este de fapt “un produs al clasei dominante economic єi care justificг dominaюia prin autoritatea legilor єi a sistemului politic – (“critica filozofiei dreptului” – a lui Hegel).
Se confundг astfel statul cu realitatea sa istoricг, statul cu puterea politicг ori guvernamentalг, ignorвndu-se eforturile fгcute de J.J. Russeau pentru a defini politic natura regimului democratic”.
Teoria sociologicг susюinutг de Jean Duguit, afirmг cг de fapt statul “este un fapt istoric, grupul impunвndu-єi voinюa sa celorlalюi membri ai societгюii”. Se reliefeazг astfel оn prim plan “puterea materialг a statului”, “forюa sa irezistibilг de constrвngere”.
Оn legгturг cu caracterul puterii de stat (ale puterii publice) opiniile sunt variate, o deosebire esenюialг relevвndu-se оntre cele marxiste єi cele nemarxiste. Dar dupг cum vom vedea, unele trгsгturi sunt reюinute de ambele categorii de doctrine, cum este, de exemplu, caracterul politic (pentru aceasta fiind folosite aceleaєi argumente sau argumente deosebite), iar altele sunt remarcate fie numai оn doctrina occidentalг nemarxistг (єi sunt reюinute pentru democraюiile de aici), fie numai de cea marxistг. Caracterele puterii de stat reюinute de majoritatea specialiєtilor marxiєti єi nemarxiєti sunt:
a)Politic
Putere investitг cu forюг de constrвngere materialг;
c)Organizat
d)Suveranitate
La aceasta marxiєtii adaugг caracterul unitar, iar unii autori occidentali enumгrг єi alte caractere, precum:
Caracterul civil;
Caracterul temporar;
Putere de superpoziюie єi de centralizare.
Juriєtii marxiєti reюin unele caractere care - zic ei – sunt оntrunite numai de puterile statale єi anume:
j)Democratic;
k)Creator;
Progresist.


Puterea de stat este o putere politicг

Este o caracteristicг a puterii de stat argumentatг оn mod diferit оn gвndirea marxistг faюг de cea nemarxistг. Pentru Marx єi discipolii sгi, esenюa politicii trebuie cгutatг оn lupta de clasг, оn doctrina lor baza economicг a societгюii determinвnd оntreaga suprastructurг, deci, єi puterea de stat, care este o putere de clasг, aparюinгtoare aceleia care, fiind deюinгtoarea principalelor mijloace de producюie, este, ca efect al acestui fapt, єi deюin puterea de stat. Deci, cвnd marxiєtii spun cг puterea de stat este o putere politicг, se referг la caracterul ei de clasг, la faptul cг ea aparюine numai unei clase єi este utilizatг оn general pentru realizarea unor interese specifice, pentru atingerea unor scopuri legate de menirea istoricг a unei clase. Єi totuєi, оn concepюia fondatorilor marxismului, orice putere politicг de tip “ expoatator ” are єi unele sarcini general-umane, dincolo de cele de clasг, precum cele referitoare la menюinerea echilibrului intern, apгrarea patriei etc.3
Reюinвnd caracterul politic al puterii de stat, unii gвnditori occidentali aduc argumente diferite faюг de marxiєti. Astfel Harion єi J. Giequel susюin cг puterea de stat este o putere politicг deoarece:
Statul este un arbitru, alegвnd оntre diverse opюiuni (mai ales оn occident, prin acюiunea grupurilor de presiune);
Puterea nu mai este de naturг patrimonialг ca оn evul mediu, cвnd se fгcea o confuzie оntre patrimoniul statului єi patrimoniul privat, autoritatea statului fiind o autoritate directг (personalг);
Sancюiunile pronunюate оn numele statului sunt sancюiuni directe privind persoana єi deosebindu-se astfel de cele patrimoniale specifice societгюii revolute. Sau оn concepюia altor autori,
caracterul politic al puterii de stat este determinat de existenюa deosebirilor dintre guvernanюi єi guvernaюi, idee ce reiese din concepюia fondatorilor dreptului constituюional clasic francez.


Puterea de stat este oficialг

Puterea de stat este oficialг. Aceasta оnseamnг cг puterea de stat este legitimг. Legitimitatea ei se traduce prin faptul instaurгrii democratice pe calea alegerilor (vot universal, egal, direct, secret єi liber exprimat) sau forma nedemocraticг a folosirii forюei, violenюei pe calea revoluюiilor, insurecюiilor.
Oficialitatea puterii statale presupune de asemenea, continuitatea єi permanenюa acesteia, este єtiut cг guvernarea trebuie sг fie permanentг, altfel societatea suferг єi genereazг haos.
Ca putere oficialг, chiar dacг este formatг din reprezentanюii unui grup ori ai anumitor partide (alegerile sunt cele care decid), puterea de stat se exercitг pentru оntreaga societate, conduce toatг societatea.
Оn opinia domnului profesor Ion Deleanu, premisa єi totodatг mijlocul puterii de stat de a se valoriza ca factor de comandг socialг sunt crearea єi aplicarea normelor juridice. O considerabilг parte a relaюiilor sociale devin astfel relaюii juridice, al cгror conюinut se exprimг prin drepturile єi obligaюiile, juridiceєte consacrate єi garantate, ce revin participanюilor la aceste relaюii. Opюiunea politicг devine acum dirijare statalг єi juridicг, aflatг sub semnul virtualitгюii constrвngerii juridice. Deєi normele juridice nu asaneazг totalitatea normelor єi relaюiilor politice sau de altг naturг existente оn spaюiul social – acest lucru nefiind de altfel posibil єi nici necesar – prin funcюiile pe care le оndeplinesc – єi оnainte de toate prin postularea preeminenюei intereselor generale -, normele juridice subordoneazг toate celelalte norme sociale, le polarizeazг оn jurul anumitor valori specifice societгюii, astfel оncвt, оn cele din urmг, оntregul sistem normativ al societгюii poartг pecetea unora єi aceloraєi interese.
Desigur cг puterea de stat – ca ansamblu unitar al instituюiilor єi relaюiilor de putere reglementate juridic - nu poate sг acopere єi nici nu absoarbe multitudinea єi diversitatea instituюiior єi raporturilor de putere existente оn societate (corpul electoral, partidele politice, sindicate, alte organizaюii, grupuri de presiune, organizaюii religioase). Dimensiunea puterii оn societate, sub diferitele ei forme (puterea instituюionalг, puterea partidelor, a sindicatelor, a grupurilor de presiune, mass-mediei etc.) єi interacюiunea dintre factorii ei constituie o condiюie esenюialг de echilibru єi eficacitate la nivel social, precum єi premisa decisivг a unui regim autentic democratic.
Puterea de stat єi societatea se aflг оntr-o relaюie de influenюг reciprocг. Dacг puterea de stat se realizeazг ca autoritate оn societate єi faюг de ea, societatea acюioneazг de asemenea asupra puterii de stat. Astfel: orice societate оєi polarizeazг interesele generale оn jurul unor valori pe care puterea de stat, sub aspectul esenюei ei, a modului ei de organizare єi de exercitare, nu le poate ignora (de exemplu ideologia democraticг, liberalг єi pluralistг); ansamblul relaюiilor economice ale societгюii, inclusiv relaюiile de proprietate, influenюeazг de asemenea organizarea puterii de stat єi funcюiile ei (de exemplu, economia liberalг, comparativ cu cea socialistг); circumstanюele istorice єi tradiюiile (bunгoarг, constituirea unor state оn procesul decolonizгrii, tradiюiile monarhice sau republicane) prefigureazг puterea єi apoi contribuie la cristalizarea ei; factorul internaюional exercitг єi el o presiune considerabilг asupra puterii de stat (de exemplu, constituirea zonelor de influenюг la Ialta, оn 1945); оn fine, psihologia individualг єi colectivг оndeplineєte un rol important оn procesul organizгrii puterii єi al stabilirii funcюiilor єi metodelor ei de exercitare. Aєadar societatea acюioneazг asupra puterii de stat prin intermediul factorilor ideologici, economici, politici, internaюionali etc., realizвndu-se astfel un original єi permanent circuit feed-back оntre puterea de stat єi societate.


Puterea de stat este investitг cu putere de constrвngere materialг

Statul a fost єi este conceput ca un sistem de organizaюii care, urmгrind realizarea unor funcюii la nivelul societгюii, poate єi trebuie sг utilizeze “forюa” оn acest scop. Vorbind de caracteristicile puterii de stat, D. Negulescu cita pe Jhering, care оn “Der zweek im Recht” arгta cг statul este o putere superioarг tuturor voinюelor ce se gгsesc pe teritoriul sгu. Aceastг putere este єi trebuie sг fie - pentru ca sг avem un stat – o putere materialг superioarг oricгrei alte puteri existвnd pe un teritoriu determinat. Statul nu poate fi conceput оn afara puterii de comandг, оn afara puterii de constrвngere. “Lipsa puterii materiale (Macht) este pгcatul mortal al statului – preciza Jhering. “Popoarele au suportat – continuг el – cea mai rea folosinюг a puterii de stat, biciul lui Atila єi nebunia unor оmpгraюi romani; ele au sгrbгtorit ca pe niєte eroi adevгraюi tirani, la picioarele cгrora oamenii se prosternau оn pulbere. Chiar оn starea de delir, despotismul rгmвne o formг de stat, pe cвtг vreme anarhia nu; ea este neputinюa puterii publice, este o stare antisocialг, descompunerea, destrгmarea societгюii”.
Argumentarea necesitгюii existenюei unui aparat оnzestrat cu “forюa materialг de constrвngere” оn societate este diferitг оn gвndirea marxistг, faюг de cea nemarxistг, celei dintвi fiindu-i specificг o poziюie ce rezultг din caracterul de clasг atribuit puterii de stat. Astfel, potrivit concepюiei marxiste, dacг statul prin esenюa lui este aparatul minoritгюii єi apгrг interesele minoritare, dominanюi fiind оndreptat оmpotriva celor mulюi, el nu poate exista altfel decвt prin organizarea unui sistem specializat de organe care sг impunг voinюг clasei dominante, sг asigure prin forюг aplicarea legilor ce nu exprimг voinюa generalг. Оn doctrina socialistг ideea aceasta a fost nuanюatг оn ultimele decenii, susюinвndu-se cг оn statele de acest tip recurgerea la forюг constituie ultima raюio, sfera constrвngerii statale оngustвndu-se treptat, statul transformвndu-se оntr-un stat al оntregului popor, unde dictatura este оnlocuitг cu autoconducerea societгюii.
Оn ceea ce priveєte doctrinele nemarxiste, aici explicaюiile necesitгюii unei forюe de constrвngere materialг sunt mult mai variate mai nuanюate. Astfel, unii specialiєti, vorbind de guvernanюi єi guvernaюi au demonstrat necesitatea acesteia plecвnd de la sfera largг a celora ce trebuie sг se supunг ordinelor guvernanюilor. Cei mai mulюi, оnsг, au argumentat necesitatea unui aparat de constrвngere pentru apгrarea ordinii sociale, a intereselor comunitгюii оn ansamblul ei. Se aratг cг puterea de stat deюine monopolul constrвngerii materiale, fгrг a atribui nici o semnificaюie sau caracter de clasг acesteia. Constrвngerea apare astfel necesarг pentru apгrarea valorilor оntregii societгюi, a vieюii, a sгnгtгюii, libertгюii єi averii tuturor.
Оn legгturг cu necesitatea forюei de constrвngere, оn literatura de specialitate s-a subliniat “cг statul nu a existat оn sensul modern al cuvвntului, decвt оn momentul оn care a concentrat оn mвinile sale оntreaga putere de constrвngere materialг”, cг “оn anumite privinюe esenюialul puterii rezidг оn acest monopol al constrвngerii materiale оn care statul оnsuєi nu este decвt o formг vidг de sens”.


Puterea de stat are caracter organizat

Privitг prin prisma necesitгюilor care i-au determinat apariюia, ca єi prin prisma funcюiilor ce le are de оndeplinit, puterea de stat nu poate fi altfel conceputг decвt ca putere organizatг, structuratг єi echilibratг, оn sensul stabilirii unor legгturi stabile, ferme оntre componentele sale.
Anvizajatг prin prisma cerinюei funcюionale care i-a determinat apariюia – conducerea organizatг єi unitarг a societгюii – statul apare ca un sistem organizaюional politic a cгrui menire este conducerea societгюii, conducere ce se realizeazг – оn mod deosebit оn societгюile contemporane – prin adoptarea de norme juridice ce au valabilitate pe оntreg teritoriul єi cu privire la оntreaga populaюie asupra cгreia se exercitг autoritatea de stat. Ori, atвt adoptarea normelor cвt єi aplicarea lor sunt оn competenюa unor forme organizaюionale statale, fiecare categorie de organe deюinвnd, dupг caz, competenюele оn domeniul creгrii dreptului, a realizгrii lui prin mijloace administrative єi a realizгrii lui pe cгi juridice. Pentru aceasta оntreaga activitate existг un оntreg eєafodaj de organe de stat оntre care relaюiile esenюiale diferг оn funcюie de sistemul politic sau constituюional adoptat оn югrile respective.

Privit prin prisma funcюiilor pe care le are de оndeplinit – aєa cum au fost conceptualizate de єtiinюa clasicг a Dreptului constituюional ( funcюia legislativг, funcюia executivг єi cea judecгtoreascг ) sau aєa cum sunt azi formulate оn literatura de specialitate ( de determinare a scopurilor, sarcinilor societгюii, de organizare a realizгrii acestora, de distribuюie a valorilor єi de apгrare a lor etc. ) puterea de stat apare necesarmente organizatг, fiecare sarcinг trebuind a fi realizatг potrivit specificului ei de un organ sau organe competente ale statului.


Puterea de stat este unicг

Оn legгturг cu aceastг caracteristicг, C. Dissescu arгta, cu mulюi ani оn urmг, cг “scriitorii germani au mai stabilit un caracter special statului,” / usammen gehorigkeit”, adicг unitatea, legгtura comunг, entitatea sub care оl privesc statele strгine. Dar aceastг оnsuєire – preciza el – intrг оn noюiunea teritorialг a statului, al cгrui caracter este unitatea єi indivizibilitatea. Noi credem, alгturi de alюii, cг unitatea este o caracteristicг atвt a teritoriului cвt єi a puterii publice. Aceastг idee poate fi sprijinitг cu argumente diferite.
Marxiєtii o sprijinг pe principiul unicitгюii clasei care deюine puterea publicг, admiювnd numai cu titlu de excepюie, coexistenюa unor clase la putere, fiind date exemple оn acest sens fie din perioada preluгrii puterii de cгtre burghezie – de pildг perioada оn care оn Roma erau la conducere atвt burghezia cвt єi o parte a moєierilor – fie din perioada preluгrii puterii de cгtre proletariat – de exemplu 1917, din iunie pвnг оn octombrie, cвnd conduc Rusia un organ reprezentativ al muncitorilor, soldaюilor єi югranilor (sovietele) єi unul reprezentativ al burgheziei (guvernul). Teoriile nemarxiste folosesc argumente variate оn susюinerea ideii caracterului unitar al puterii. Astfel, de exemplu, Montesquieu, cu toate cг vorbeєte despre separarea puterilor оn stat ” єi argumenteazг necesitatea limitгrii unor puteri prin activitatea altora, aratг оn final sensul unic al activitгюii acestora spunвnd cг toate puterile “sont forcees d'aller de concert” (sunt forюate de a cгdea de acord), fapt ce ne conduce la concluzia unitгюii puterilor оn stat. Sau оn concepюia unor contemporani care spun cг puterea de stat “este o putere de superpoziюie єi centralizatг”, ideea unitгюii acesteia este evident. Dupг cum este єtiut, superpoziюia este criteriul de a comasa sau combina mai multe elemente оntr-un tot, оn aєa fel оncвt elementele comasate sг fie direct оn subordinea celui format prin comasare. Deci, cu referire la organele statului, subordonarea tuturor faюг de anumite organe supreme semnificг unitatea lor, dupг cum centralizarea nu se poate realiza decвt prin subordonare.


Alte caracteristici ale puterii de stat

Dupг cum arгtam, afarг de aceste caracteristici pe care le gгsim – explicit sau implicit – formulate оn gвndirea specialiєtilor marxiєti єi nemarxiєti, unii gвnditori din occident mai adaugг єi altele. Astfel, se apreciazг cг puterea de stat are un caracter civil єi temporal. Dar aceste caractere sunt reюinute ca fiind specifice doar democraюiilor occidentale actuale. Doctrina socialistг, оn special cea elaboratг оn a doua perioadг de dezvoltare a statelor europene avвnd acest caracter, a susюinut ideea existenюei unor caracteristici ale puterii de stat socialist єi anume:
Caracterul democratic “argumentвnd” cг democraюia burghezг este “ciuntitг, falsг” o democraюie оn ghilimele, comparativ cu cea socialistг, singura democraюie realг, societatea socialistг fiind comunitatea оn care se realizeazг conducerea poporului pentru popor єi prin popor”etc.
Caracterul creator, оn sensul cг orice putere etaticг pвnг la cea socialistг єi-a propus doar menюinerea unor relaюii, conservarea lor, pe cвnd aceasta – numai ea – are sarcini preponderent creatoare, de construire a unei societгюi noi, lipsite de exploatare;
Caracterul progresist, strвns legat de cel creator, care reiese din faptul cг aceastг putere de stat socialistг promoveazг noul оn toate domeniile єi оn special, оnlocuirea vechilor relaюii de producюie burgheze cu un nou tip de relaюii, progresiste care urmeazг sг ridice societatea pe noi culmi de civilizaюie єi progres”.
Am trгit cu toюii єi am simюit pe viu “democraюia” “progres”, “noul” create de comunism єi nu meritг sг facem “un rechizitoriu, ci doar o constatare: o оntreagг societate doreєte “sг se оntoarcг” la democraюia “ciuntitг”, burghezг, la democraюia de tip occidental, cu o condiюie: sг se ocoleascг “pгcatele ei”.


Suveranitate – caracteristicг esenюialг a puterii de stat

Suveranitatea de stat este acea calitate – trгsгturг – a puterii de stat de a fi supremг оn raport cu oricare alte puteri sociale existente оn limitele sale teritoriale єi independentг faюг de puterile oricгrui alt stat sau organism internaюional, calitate exprimatг оn dreptul statului de a-єi stabili оn mod liber, fгrг nici o imixtiune din afarг scopurile sale pe plan intern єi extern, sarcinile fundamentale pe care le are de оndeplinit єi mijloacele necesare realizгrii lor, respectвnd suveranitatea altor state єi normele dreptului internaюional.
Suveranitatea deєi este o noюiune unitarг оn esenюa ei, implicг totuєi, douг ipostaze ce reflectг cele douг planuri pe care se manifestг: cel intern єi cel extern. Depгєindu-se stadiul оn care se vorbeєte de “suveranitate internг” єi “suveranitate externг”, astгzi se vorbeєte de douг laturi ale aceluiaєi fenomen, оntre care existг puternice legгturi de interdependenюг, formвnd un tot unitar.
Supremaюia puterii de stat desemneazг acea оnsuєire a acesteia de a fi superioarг oricгrei alte puteri sociale existente оntr-o anumitг юarг la un moment dat. Ea se caracterizeazг оn dreptul statului de a adopta norme juridice, reguli obligatorii pentru toюi cetгюenii ei єi de a le asigura aplicarea. S-a spus de asemenea, cг numai puterea de stat decide asupra drepturilor єi оndatoririlor fundamentale ale cetгюenilor sгi, precum єi a modului оn care acestea sunt garantate, idee depгєitг azi de realitatea existenюei unor organisme internaюionale de apгrare a dreptului omului, de existenюa unor convenюii (tratate) cu privire la garantarea lor, fapt ce reiese єi din interpretarea articolului 4 din Constituюia Republicii Moldova, оn care se indicг cг dispoziюiile constituюionale privind drepturile єi libertгюile omului se interpreteazг єi se aplicг оn concordanюг cu declaraюia Universalг a dreptului Omului, cu pactele єi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.Оn aceste condiюii putem afirma cг statul sunt cele ce asigurг єi ocroteєte drepturile cetгюenilor lor оn concordanюг cu dispoziюia tratatelor internaюionale din acest domeniu.
Supremaюia puterii de stat se manifestг оn anumite limite teritoriale, teritoriu pe care puterea de stat este organizatг fiind inalienabilг єi indivizibilг. Suveranitatea de stat se manifestг оn integritatea teritoriului єi inviolabilitatea frontierelor statului. Supremaюia puterii de stat are un conюinut complex, referindu-se la toate laturile vieюii sociale єi la toate problemele ce pot interesa o anume societate оn prezent sau viitor.
Supremaюia puterii de stat trebuie privitг оnsг оn strвnsг legгturг cu forюele ei materiale de constrвngere, pentru cг “puterea de comandг a statului” nu se manifestг оn plenitudinea ei decвt dacг statul dispune de forюele єi mijloacele necesare pentru asigurarea voinюei sale. Cвnd forюa statelor scade, alte puteri, interese – precum ale unor grupгri extremiste etc. – se pot manifesta mai pregnant decвt cea a statului, оn astfel de condiюii fiind greu sг mai vorbeєti de supremaюia sa.
A doua laturг a suveranitгюii, strвns legatг de prima, este independenюa. Ea se manifestг оn relaюiile statului cu alte state, exprimatг оn neatвrnarea statului єi decurge din supremaюia puterii de stat. Independenюa indicг acea trгsгturг a puterii de stat potrivit cгreia statul оєi stabileєte singur liber єi dupг propria sa apreciere, fгrг nici un amestec al vreunui alt stat sau organism mondial, politica sa internг єi externг. Statul suveran apare astfel independent atвt оn ceea ce priveєte rezolvarea problemelor sale interne, cвt єi a celor externe. Dar aceastг independenюг trebuie sг se manifeste оn condiюiile respectгrii altor state єi a normelor unanim admise ale dreptului internaюional. Afirmarea suveranitгюii unui stat implicг respectarea suveranitгюii celorlalte state, egale оn drept. Fiecare stat, оn numele poporului sгu, are dreptul sг-єi aleagг calea dezvoltгrii єi sг stabileascг mijloacele pentru realizarea ei. Dar afirmarea libertгюii, a independenюei unui stat trebuie dublatг de colaborarea statelor, de pe poziюii de egalitate єi respect reciproc, pentru rezolvarea intereselor comune, ale intereselor comunitгюii umane, оn general.
Colaborarea оntre state se realizeazг dupг cum este єtiut, potrivit unor principii оn cadrul cгrora respectiv suveranitatea ocupг un loc important. Dar manifestarea sa nu poate fi privitг altfel decвt prin prisma acюiunii celorlalte. Оnsemnгtatea atribuitг acestui principiu nu trebuie interpretatг оn sensul diminuгrii celorlalte – egalitatea оn drepturi, avantajul reciproc etc. – deoarece aceste principii sunt complementare, acюioneazг unul prin celгlalt, manifestarea єi realizarea unuia depinzвnd de modul оn care se manifestг єi acюioneazг toate celelalte. Astfel, de exemplu, nerespectarea sau оncгlcarea principiilor egalitгюii оn drept a statelor aduce prejudicii principiului suveranitгюii, оncгlcarea acestuia din urmг оmpiedicг realizarea avantajului reciproc єi aєa mai departe. Оn felul acesta apare clar cг interacюiunea tuturor principiilor ce guverneazг relaюiile оntre state are douг efecte pozitive directe:
Asigurг cг celelalte state vor respecta єi ele, la rвndul lor, independenюa єi drepturile suverane ale statului, astfel punвndu-se оn miєcare mecanismul principiului reciprocitгюii;
Eliminarea condiюiilor apte de a genera arbitrariul єi stгrile anarhice оn sвnul comunitгюii internaюionale.
Independenюa unui stat nu trebuie absolutizatг оn detrimentul celorlalte, ci, din contra ea trebuie privitг prin prisma realizгrii independenюei celorlalte state. Statele оmpreunг trebuie sг facг eforturi care sг asigure echilibrul comunitгюii internaюionale. Pentru realizarea acestui echilibru ele trebuie sг ajungг la un compromis, luвnd decizii, de pe poziюii suverane, оn legгturг cu anumite atribuюii ce vor aparюine unor organisme internaюionale.
Оn lumina celor arгtate, suveranitatea de stat apare ca o unitate dialecticг, a supremaюiei єi independenюei puterii de stat, apare, оn acelaєi timp, ca trгsгturг esenюialг a acesteia.
Suveranitatea azi are un conюinut complex, pe plan internaюional єi оn cadrul fiecгrui stat оn parte fгcвndu-se eforturi susюinute pentru determinarea cвt mai completг a acestuia. Оn acest sens trebuie arгtat faptul cг declaraюia Organizaюiei Naюiunilor Unite din 1970 a precizat care sunt principalele elemente constitutive ale suveranitгюii єi anume:
Toate statele sunt egale din punct de vedere juridic;
Fiecare stat se bucurг de drepturi inerente deplinei suveranitгюi;
Fiecare stat are obligaюia de a respecta personalitatea altor state;
Integritatea teritorialг єi independenюa politicг ale statului sunt inviolabile;
Fiecare stat are dreptul de a alege єi dezvolta оn mod liber sistemul sгu politic;
Fiecare stat este obligat sг se achite оn оntregime єi cu bunг credinюг de obligaюiile sale internaюionale єi sг trгiascг оn pace cu celelalte state.
Оn acest document s-a precizat de asemenea cг toate statele se bucurг de egalitate suveranг, cг ele au drepturi єi obligaюii egale єi sunt membre egale ale comunitгюii internaюionale, indiferent de deosebirile de ordin economic, social, politic sau de oricare altг naturг.


Teorii contemporane privind suveranitatea

Оnюelegвnd suveranitatea ca puterea absolutг nelimitatг de nimeni єi de nimic ce se exercitг exclusiv єi independent de cгtre stat, mulюi autori contemporani au argumentat, dupг caz, caracterul permanent al suveranitгюii, inutilitatea acestui concept, demonetizarea sa demonstrвnd cг pгstrarea suveranitгюii statelor are consecinюe nefaste asupra colaborгrii acestora, asupra climatului internaюional. Au fost єi sunt susюinute puncte de vedere care repudiazг suveranitatea, considerвnd-o “o sursг a nesiguranюei єi a rгului”, un obstacol оn calea dezvoltгrii relaюiilor dintre naюiuni, un concept оnvechit care creeazг dificultгюi de netrecut єi confuzii оn sfera dreptului internaюional, un concept “greєit” care ar trebui azvвrlit, renunюarea la suveranitate fiind consideratг ca o cale de menюinere a pгcii ca un mijloc de a facilita libera circulaюie a oamenilor єi a ideilor. Unii autori contemporani refuzг sau evitг sг utilizeze aceastг noюiune. Astfel, de exemplu, profesorul J. E. Aubert, analizвnd puterea de constrвngere ca element caracteristic al puterii de stat, aratг cг o astfel de putere se manifestг la toate eєaloanele – stat federal, canton, organisme regionale єi comunale – dar nu are aceeaєi naturг “la nivelul naюiunii se va spune cг este suveranг sau, pentru a evita a evita acest adjectiv devalorizat, se va spune cг puterea de constrвngere a Elveюiei depinde imediat de dreptul internaюional”. Ori din afirmaюia de mai sus douг idei se impun prioritar:
Noюiunea de suveranitate s-a demonetizat de aєa naturг оncвt nu meritг sг mai fie utilizatг;
Puterea de constrвngere a unui stat este subordonatг dreptului internaюional.
Dacг multe concepюii converg cгtre negarea totalг a suveranitгюii statelor, altele “propun” reconsiderarea conceptului, schimbarea viziunii asupra conюinutului acesteia, a creгrii unei concepюii оn care se va юine cont de deosebirile care existг оntre faptul “de a avea” suveranitate єi faptul “de a o exercita”, оntre suveranitate “оn sens politic” єi suveranitate “оn sens juridic”, ajungвnd astfel, la ideea competenюelor statului оn favoarea unor organisme internaюionale.
Pentru prima orientare – monistг – concludent este dupг pгrerea noastrг, un exemplu, cel al doctrinei normativiste a lui Hans Kelsen (1881 – 1973). Оn concepюia sa “suveranitatea nu constituie o calitate perceptibilг sau obiectiv discernabilг dintr-un obiect real , ci din contrг condiюia de care depinde o ordine normativг supremг care, оn validitatea sa nu se deduce din nici o altг ordine superioarг”. Aceastг idee privind suveranitatea, pentru a fi corect оnюeleasг, trebuie analizatг оn lumina doctrinei sale – “doctrina purг” – a dreptului оnlгuntrul cгreia dreptul este conceput ca un eєafodaj de norme – de acte juridice (normative єi nenormative) – subordonate din treaptг оn treaptг pвnг la norma fundamentalг (o normг ipoteticг), iar statul ca ordine juridicг subordonat ordinii internaюionale. La Kelsen deci sistemul de drept naюional оєi gгseєte validitatea оn sistemul de drept internaюional, ceea ce conduce la concluzia cг оntre aceste douг sisteme nu poate exista decвt o unitate perfectг. Singura concepюie posibilг – dupг el – este cea monistг. Examinвnd cele douг construcюii posibile – monistг cu primatul dreptului internaюional єi monismul cu primatul dreptului intern – afirmг cг am fi liberi sг alegem оntre ele, pentru ca apoi sг ajungг la concluzia categoricг a subordonгrii dreptului intern faюг de dreptul internaюional.4
Оn acest sens este semnificativг definiюia pe care o dг statului єi anume “statul … se defineєte ca o ordine juridicг relativ centralizatг, limitatг оn domeniul sгu de validitate spaюial єi temporal subordonatг direct dreptului internaюional єi eficace оn ansamblu єi оn mod general”.
Astfel, pornind de la teza potrivit cгreia dreptul internaюional determinг sfera de validitate a ordinelor juridice (a statelor), ajunge la concluzia necesitгюii “eliminгrii dogmei suveranitгюii”.
El cere sг se renunюe la suveranitate arгtвnd cг statul nu are o competenюг exclusiv оn problemele naюionale. Nu existг probleme – precizeazг el – care sг nu poatг fi reglementate de dreptul internaюional, dar existг probleme care pot fi reglementate numai de acesta.
Observгm cг H. Kelsen are o viziune “mondialistг” asupra fenomenelor juridice, ordinea juridicг internaюionalг cuprinzвnd toate ordinele juridice naюionale, dreptul internaюional transformвndu-se, astfel, оntr-un “drept mondial”.
Pentru cea de a doua orientare – schimbarea viziunii asupra conceptului de suveranitate, astfel оncвt sг reflecte mai fidel єi mai exact realitatea – este foarte greu de fгcut referire doar la autori. Cele mai multe opinii sunt azi exprimate оn acest sens, idei ca cele privind deosebirea dintre suveranitatea politicг єi suveranitatea juridicг, ca cele privind “suveranitatea relativг”, “suveranitatea competenюг” etc. fiind оntвlnite foarte frecvent. Astfel, de exemplu, Verdoss propune o teorie a repartiюiei competenюelor єi ajunge la concluzia prioritгюii dreptului internaюional, demonstrвnd necesitatea transferгrii unor atribuюii din competenюa statelor pe seama unor “nivele superioare”, suprastatale sau internaюionale. Korowicz, la rвndul sгu, propune оnlocuirea termenului de suveranitate оnюeleasг “оn mod absolut” cu cel de “suveranitate relativг”. El argumenteazг ideea suveranitгюii relative pornind de la situaюiile reale оn care suveranitatea este supusг la tot felul de limitгri. Оn acest sens arгta cг suveranitatea poate fi limitatг єi prin simpla оncheiere de tratate internaюionale, deoarece au drept consecinюг restrвngerea libertгюii de acюiune a statului. De asemenea face o deosebire оntre suveranitatea propriu-zisг єi exerciюiul ei, arгtвnd cг suveranitatea nu poate fi abandonatг dar exerciюiul ei poate fi restrвns – virtual … fгrг limite.
La aceste douг orientгri, din care uneia оi este specific argumentarea ideii unui singur stat – statul mondial – unei singure suveranitгюi, iar celeilalte ideea subordonгrii directe a dreptului intern faюг de cel internaюional se adaugг o a treia, care are drept caracteristicг faptul cг neagг suveranitatea “de fapt”, am spune noi, adicг se referг la “ceea ce este” azi suveranitatea statului єi nu la ceea “ce trebuie sг fie”. Pornind de la unele constatгri realiste cu privire la inegalitatea puterii militare єi economice a statelor, unii autori trag concluzia cг noюiunea de suveranitate “оєi pierde orice semnificaюie”. Astfel, M. A. Kaplan spunea cг ceea ce caracterizeazг оn prezent viaюa internaюionalг este dominarea acesteia de cгtre statele mai puternice, conducerea ei dupг un sistem bipolar, оn care suveranitatea statului оєi pierde orice semnificaюie sau, oricum, este mult “restrвnsг” prin limitarea ei doar la unele probleme. Relativ asemгnгtor vede lucrurile єi G. Schawrtzenberg, care aratг cг suveranitatea deplinг aparюine doar cвtorva state mai puternice, celelalte оnscriindu-se оn cadrul unor raporturi de ierarhizare bazate pe forюг.
Оn condiюiile actuale caracterizate prin amploarea miєcгrilor revoluюionare din югrile din centrul єi estul Europei, югri care au pгrгsit calea comunistг de dezvoltare єi s-au orientat spre dreptul constituюional clasic, poziюia faюг de suveranitate se diversificг єi mai mult. Remarcгm astfel оn Europa, dar nu numai:
O tendinюг de internaюionalizare de integrare economic, culturalг, politicг etc. єi, pe cale de consecinюг, de creare sau reactivare a unor organisme interstatale care exercitг atribuюii ce anterior aparюineau statelor suverane.
O tendinюг inversг de dezmembrare a unor state de regulг statele federale єi de formare a unor state noi independente.
Prima tendinюг este cea a statelor dezvoltate din Europa, a statelor bogate. Ea poate fi ilustratг printr-un exemplu recent: semnarea la Luxemburg, оn octombrie 1991, de cгtre югrile C.E.P. єi A.E.L.S. a unui acord privind crearea оn 1993 a unei vaste zone a liberului schimb. A doua tendinюг este specificг statelor din rгsгritul Europei, unde s-au desprins ca state independente Lituania, Letonia, Estonia etc., unde alte state luptг pentru independenюг, unde Basarabia prin referendum єi-a declarat independenюa. Оn aceste condiюii credem noi, atitudinea faюг de conceptul de suveranitate se va schimba radical.


Concluzii

Orice societate, oricвt de primitivг, trebuie sг dispunг de o anumitг organizare єi distribuire a puterilor, chiar єi pentru elementara funcюie a conservгrii ei. Оn acest sens Balandier considerг cг puterea va fi definitг ca rezultвnd, pentru orice societate, din necesitatea de a lupta оmpotriva entropiei care o ameninюг cu dizolvarea. Nu existг forme de agregare socialг єi activitгюi umane mai complexe care sг fie lipsite de putere. Puterea apare ca o necesitate socialг, necesitate ce poate fi explicatг, оn primul rвnd prin prisma importanюei pe care o prezintг menюinerea echilibrului, a coeziunii interne a oricгrei societгюi. Dar ea apare єi ca rezultat al unei necesitгюi externe, explicatг prin prisma faptului cг orice societate globalг este оn legгturг cu exteriorul, are legгturi cu alte societгюi, fapt pentru care puterea trebuie sг organizeze aceste relaюii, dupг cum trebuie sг-i asigure apгrarea.
Formele puterii pot fi desigur foarte variate, dar nu se poate imagina absenюa totalг a oricгror forme de putere, fгrг a presupune dezagregarea structurilor societгюii. Rolul esenюial al oricгrei forme de putere este de a asigura coeziunea єi funcюionalitatea diferitor structuri єi organisme ale societгюii umane, coordonarea activitгюilor care se desfгєoarг оn interiorul acestora. Argumentarea necesitгюii puterii, Robert Bierstedt preciza: trebuie sг fie clar cг este nevoie de putere pentru a consfinюi asociaюia, a-i garanta continuitatea, a-i оntгri normele …. Pe scurt, puterea sprijinг ordinea fundamentalг a societгюii єi organizarea socialг оn cadrul ei. Puterea stг оn spatele oricгrei asociaюii єi оi susюine structura, fгrг putere nu existг nici o organizare єi nici o ordine ”.
Referindu-ne la putere trebuie sг facem o distincюie оntre puteri … оn general puterea politicг єi puterea de stat, probleme ce sunt adesea confuz tratate оn literatura de specialitate.
Cвnd spunem “puterea ca fenomen social”, facem o deosebire оntre:
Relaюiile de “conducere-supunere” (sau de “dominare-subordonare”), bazate pe capacitatea de a lua decizii єi a asigura оndeplinirea lor (prin mijloace de persuasiune sau prin constrвngere, dupг caz);
acea calitate a personalitгюii umane de a putea face ceva, adicг puterea оn sens de putinюг, forюг, tгrie;
Оn acest sens de un real folos ne este distincюia fгcutг de unii specialiєti оn Franюa оntre “puissance” єi “pouvoir”. Astfel de exemplu M.Prelot susюine cг puissance ” este echivalent cu potenюia (autoritate naturalг єi personalг), iar pouvoir cu potestas (autoritatea construitг magistratura).
Ceea ce are primordial оn vederea dreptului constituюional cвnd analizгm puterea este primul sens , cel de relaюie оntre douг subiecte inegale, relaюie оn virtutea cгreia un subiect de regulг colectiv, are capacitatea de a lua decizii єi de a asigura оndeplinirea lor. Acest fapt, оnsг, nu determinг оnlгturarea sau neglijarea completг a celuilalt sens, de putinюг forюг tгrie pentru cг puterea politicг este deюinutг єi exercitatг de oameni, iar de calitatea lor depinde calitatea єi eficienюa deciziilor luate.
Puterea se manifestг оn toate domeniile vieюii sociale, оmbrгcвnd forme foarte variate: economice, politice, militarг, spiritual-ideologicг etc.
Puterea politicг se deosebeєte de alte forme de putere prin aceea cг ea se manifestг numai оn societгюile оn care existг o diferenюiere socialг оntre cei ce conduc єi cei conduєi, оntre guvernanюi єi guvernaюi. Оn literatura de specialitate s-a arгtat cг оn orice grup uman se poate observa o diviziune a membrilor lui оn douг categorii, cei care comandг єi cei care ascultг. Acest aspect exprimг existenюa puterii. Dar cвnd acest fenomen se remarcг la nivelul societгюii globale, este un fenomen politic, atunci vorbim de putere politicг a statului.
Puterea politicг este puterea organizatг a unui grup care se exprimг оn capacitatea acestuia de a lua decizii obligatorii єi de a le asigura оnfгptuirea оn societгюile оn care diferenюierea оntre guvernanюi єi guvernaюi a atins un anume grad. Noюiunea de putere politicг este folositг cel mai des ca fiind sinonim cu cea de putere de stat. Dupг pгrerea noastrг оnsг, prima are o sferг mai largг. Astfel putem vorbi de puterea politicг a uni partid chiar dacг acesta se aflг оn opoziюie, dar nu putem considera aceastг putere ca fiind єi de naturг etaticг.
Sintetizвnd am putea spune cг puterea ca fenomen social оmbracг mai multe forme cг printre acestea, puterea politicг ocupг un loc principal, cг ea se manifestг numai оn societгюile оn care existг o diferenюiere оntre guvernanюi єi guvernaюi, avвnd o sferг mai largг decвt puterea de stat care semnificг o anumitг putere politicг, ce poate fi detaєatг de altele prin trгsгturi specifice, proprii, ce-i conferг un loc aparte оn sfera formelor (tipurilor) de putere.
Puterea de stat poate fi abordatг la mai multe nivele:
la un nivel general abstract;
la nivelul unui anume tip de putere
la nivelul unei anume puteri concrete ( de exemplu puterea de stat existentг azi оn Republica moldova).
Dupг cum ea poate fi abordatг din mai multe puncte de vedere: sociologic, juridic etc.


Bibliografie

Constituюia Republicii Moldova din 1994,
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, 4 august, nr. 1)
Prof. dr. Genoveva Vrabie, “Dreptul constituюional єi instituюii politice contemporane”, Editura “Єtefan Procopiu”, Iaєi, 1993, Ediюia a 2-a, Partea I
Prof. univ. dr. Ion Deleanu, “Drept constituюional єi instituюii politice. Tratat”, Editura “Europa Nova”, Bucureєti 1996, vol 1
Cristian Ionescu “Drept constituюional єi instituюii politice”, Bucureєti, 1996


Planul lucrгrii

Introducere
Noюiunea puterii
Noюiune de putere politicг
Caracteristici ale puterii de stat
Puterea de stat este o putere politicг
Puterea de stat este oficialг
Puterea de stat este investitг cu putere
de constrвngere materialг
Puterea de stat are caracter organizat
Puterea de stat este unicг
Alte caracteristici ale puterii de stat
Suveranitatea – caracteristicг esenюialг a puterii de stat
Teorii contemporane privind suveranitatea
Concluzii
Bibliografie